Rinocerul indian este o specie din sudul si sud-estul Asiei, Valea Rahmaputra. Este considerat al doilea cel mai mare animal din Asia si cunoscut si cu numele de ,,rinocerul cu un singur corn” datorita prezentei unui singur corn pe bot si nu doua ca la rinocerul din Sumatra. Cele mai multe exemplare traiesc in savanele din India (de aceea este numit si rinocerul indian) si doar cateva sute in Nepal.

Hrana lor consta din ierburi si lastari tineri pe care ii consuma in cantitate mare. Datorita precipitatiilor mari, ierburile din savanele din India cresc inalte de pana la 8 m si astfel ele asigura atat o importanta sursa de hrana cat si protectie pentru puii acestor animale ce stau ascunsi printre ele. Ca si alte specii de rinoceri si aceasta adora sa se balaceasca in mlastini, in iazuri mici pline cu noroi.

Are corpul masiv, greoi, stangaci dar puternic, cu un aspect de platosa datorita pliurilor de piele foarte adanci, pe partile laterale si alte zone posterioare cu numeroase umflaturi, care au forma unor nituri. Lungimea corpului poate ajunge la 3,8 m, iar greutatea la 2,2 tone. Coada este subtire, are lungimea de 70-80 cm si este tinuta apropiata de corp. Pielea foarte groasa are un colorit in nuante de roz-gri si datorita pliurilor foarte pronuntate este atacata mereu de paraziti, mai ales de paduchi.

Acestia sunt ciuguliti de egrete, starci, grauri si alte pasari, care in caz de pericol il si atentioneaza ca niste santinele, zburand speriate in toate directiile. Atat femela cat si masculul au deasupra botului un corn alcatuit in intregime din cheratina (acea proteina din structura unghiilor si a parului).

Cornul nu porneste direct din craniu ci de pe o zona inasprita a acestuia si poate avea lungimea de 60 cm, mai ales la masculi. Desi are corpul atat de mare si greoi rinocerul indian poate alerga cu viteza destul de mare si isi poate schimba rapid directia cand ruleaza spre a scapa de pradatori. Are membrele mari, puternice, cu musculatura bine dezvoltata, terminate fiecare cu trei degete copitate ce au aderenta buna pe teren lunecos.

Citește și:  Găinușa de nisip Namaqua (Pterocles namaqua), o pasăre cât un porumbel care nu migrează

Orificiile nazale sunt mari, apar in partea de varf a botului, simtul olfactiv este cel mai bine dezvoltat. Urechile sunt mobile, tubulare, cu marginile rotunjite si ii ofera posibilitatea de a capta bine sunetele din jur, auzul la acest rinocer fiind destul de fin. Pe partile laterale ale capului sunt pozitionati ochii, insa acestia nu ii asigura o vedere atat de buna, la fel ca la rinocerul de Sumatra acuitatea vizuala este slaba.

Rinocerul indian
Rinocerul indian

In perioada de imperechere masculii sunt foarte agresivi intre ei, se lupta, se lovesc cu botul si cornul de deasupra acestuia, se musca cu incisivii mari si ascutiti ca niste colti, iar de multe ori conflictul se termina cu rani destul de grave sau chiar cu moartea rinocerului mai slab. Astfel rinocerii isi apara teritoriul si isi indeparteaza rivalii.

Zona delimitata este marcata de masculi prin gramezi mari de balegar, inalte de pana la 1 m, femelele insa nu au acest comportament teritorial. De regula masculii mai puternici au teritorii mai mari si isi conduc femelele in zona lor nelasandu-le apoi sa mai plece. La aceasta specie femela are o perioada de gestatie foarte lunga, de aproximativ 17 luni, de aceea ea naste o data la 3-4 ani.

Puiul este ocrotit de mama si ramane alturi de aceasta pana in momentul in care ramane iar gestanta. Apoi rinocerul tanar devine independent, iar femela naste un alt pui. Masculii ajung la maturitatea sexuala la varsta de 7-9 ani, iar femelele mai repde, la 3-4 ani. Speranta de viata la rinocerul indian este de pana la 70 de ani.

Rinocerul indian este o specie in pericol de disparitie (numarul de exemplare nu ajunge la 2600 de exemplare), face parte din ordinul Perissodactyla, familia Rhinocerotidae si are denumirea stiintifica de Rhinoceros unicornis.

In ultimii ani se fac eforturi mari pentru ca aceasta specie sa nu dispara complet din salbaticie. Acesti rinoceri au ajuns sa fie consideranti pe cale de disparitie din cauza braconjului si distrugerii habitatului lor natural. Multe animale au fost vanate ilegal pentru coarne, sau omorate de fermieri pentru ca le distrugeau terenurile agricole.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.