Șarpele de iarbă (Natrix natrix) este cea mai răspândită specie de șarpe din Europa, fiind întâlnit în diverse habitate umede, inclusiv pe malurile râurilor, lacurilor și mlaștinilor.
Habitatul și distribuția șarpelui de iarbă
Sarpele de iarba este o specie descoperita si descrisa de Linnaeus in anul 1758. Acest sarpe de apa este un mare pradator semiacvatic si impresioneaza atat prin forma corpului cat si prin modul sau de viata. Traieste in regiunile umede din apropierea apelor lente sau statatoare din Europa, Asia si Africa de Nord-Vest.
De multe ori a fost observat cum isi vaneaza prada, mereu strabatand suprafata lacurilor spre a prinde broaste, mormoloci si pesti, iar in lunile reci, din octombrie si pana in martie aceasta specie hiberneaza ascunsa in gauri in pamant sau pe sub pietre.
Exista mai multe subspecii ale acestui gen din care fac parte: Natrix natrix natrix, Natrix natrix corsa, Natrix natrix astreptophora si altele. Acestea au dat nastere la diferite pareri privind modul lor de a fi incadrati in grupul acestui gen, de multe ori fiind considerate ca specii separate.
Caracteristicile fizice ale șarpelui de iarbă
Sarpele de iarba este cea mai raspandita specie din Europa, poate sa apara pe malurile iazurilor, lacurilor, raurilor, in zonele mlastinoase, pe malurile apelor cu trestie si stuf, in apropierea izvoarelor si raurilor de munte, pe insulele si in zonele de coasta. Este un pradator si inotator excelent si se distinge prin faptul ca are posibilitatea de a elimina prin piele sau din glanda anala un lichid urat mirositor prin care isi indeparteaza pradatorii.
Pentru a scapa de un eventual atac are talentul de a se preface ca este mort, se rasuceste cu susul in jos si tine botul larg deschis si limba afara dand impresia ca nu mai traieste. Are corpul acoperit cu solzi netezi si desi, in nuante de culori maronii-verzui-maslinii sau cenusii cu pete negre, in zona gatului cu dungi albe sau galbene bine evidentiate care ii creeaza aspectul unui guler. Femelele se diferentiaza de masculi prin faptul ca au coada mai scurta si mai subtire si corpul mai mare.
Reproducerea și ciclul de viață al șarpelui de iarbă
Reproducerea la sarpele de iarba este ovipara. Dupa imperechere mai multe femele isi depun ouale in cuiburi comune, in vizuini de rozatoare si astfel numarul lor poate fi in jur de 200. In sezonul rece ouale sunt depuse in gramezile de balegar sau stratul de vegetatie aflata in stare de putrefactie de pe sol, care prin umiditatea si caldura emanata ajuta la incubarea acestora. Dupa eclozarea oualor apar puii care au la inceput doar 14-21 cm si sunt atat de bine dezvoltati incat reusesc sa-si caute hrana singuri si sa devina complet independenti.
Femelele ajung la maturitatea sexuala la varsta de 4 ani, iar masculii la 3 ani. Speranta de viata la sarpele de iarba este de aproximativ 15 ani in conditii de captivitate si mai mica in mediul lor natural.
Sarpele de iarba poate fi crescut destul de usor in conditii de captivitate, intr-un terariu ce trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni minime: inaltimea de 40 cm, latimea de 40 cm si lungimea de 50 cm. Temperatura in timpul zilei trebuie sa fie de 30-35ºC, iar in timpul noptii mai scazuta de 20-22ºC. In interior trebuie sa se puna un vas ca o ,,piscina” cu apa dar sa existe si un loc uscat in care sa fie amenajat un adapost. Pe fundul terariului se pune un strat de nisip grosier si pietris, eventual amestecat cu nuca de cocos.
Pentru a mentine nivelul de umiditate ridicat in fiecare zi peretii terariului se pulverizeaza cu apa calduta. Foarte important este sa nu lipsesca apa pe care sarpele o bea in fiecare zi si care trebuie sa fie schimbata foarte des astfel incat sa fie proaspata. Hrana acestui sarpe consta din broaste, pesti, rozatoare, soparle, pasari, coji de oua pisate, iar o data pe saptamana completata cu suplimente de minerale si vitamine.
Sarpele de iarba nu este o specie pe cale de disparitie, are denumirea stiintifica de Natrix natrix, face parte din ordinul Squamata, familia Colubridae.
Rolul ecologic și importanța șarpelui de iarbă în ecosistem
Șarpele de iarbă joacă un rol esențial în ecosistemele acvatice și terestre, fiind un prădător de top al micilor vertebrate. Prin dieta sa variată, care include broaște, pești, mormoloci și chiar rozătoare mici, contribuie la menținerea echilibrului populațiilor de prăzi. De asemenea, șarpele de iarbă este o sursă importantă de hrană pentru numeroși prădători, inclusiv păsări răpitoare, vulpi și mamifere mici.
Prin activitățile sale de vânătoare, această specie ajută la controlul populațiilor de insecte acvatice și larve, contribuind astfel la sănătatea ecosistemelor. Interesant este faptul că șarpele de iarbă poate fi un indicator de sănătate ecologică, prezența sa în habitatele naturale indicând o bună calitate a apei și a mediului înconjurător.
Video – Sarpele de iarba (Natrix natrix):
