Septembrie – simboluri, fapte, curiozităţi, evenimente de-a lungul timpului

Septembrie – “Vinicer”, “Cârstovul viilor”, “Răpciune”, în limbajul popular – marchează, în emisfera nordică, începutul toamnei meteorologice (de la 1 septembrie) şi al toamnei astronomice, începând cu echinocţiul de toamnă (23 septembrie), aducând echilibru, linişte şi predispoziţii mai melancolice, mai reflexive, după zilele exuberante ale verii, în ciclicitatea nesfârşită a naturii şi a devenirii omului.

Etimonul cuvântului “septembrie” este latinescul “septem” (şapte), pentru că, în vechiul calendar roman, era a şaptea lună a anului (Anul Nou celebrându-se la 1 martie). După reforma iuliană și apoi gregoriană, a calendarului, a devenit a noua lună a anului, dar și-a păstrat numele vechi.

Denumirile populare, consolidate prin tradiţie, fac trimitere la specificul acestei luni. “Vinicer”/ Vineţel” face referire la culegerea roadelor toamnei, a strugurilor, din care se extrage vinul, “băutura vieţii”, “băutura nemuririi”, şi a prunelor brumării, din care “povarnagiii” (“velnicerii”) obţineau rachiul. Cuvântul “Vinicer” îşi are rădăcina, consideră unii lingvişti, în latinescul “vindemiarius” – “recolta de struguri” sau, în opinia altora, în slavonescul “vinicije” – “vie”.

“Cârstovul viilor” are o dublă semnificaţie – “Cârstov” (din slavonescul “Krustovu”) este denumirea populară a sărbătorii “Ziua crucii” (14 septembrie) şi este “al viilor”, pentru că, în lumea tradiţională a satului, în această zi, după Liturghie. se desfăşura un adevărat ritual care marca începutul culesului viilor. Pe “dealul viilor” şi apoi în pivniţe, se făcea o slujbă pentru a binecuvânta munca şi locul în care urma să fie depozitat vinul. Se mai obişnuia ca, în această perioadă, serile, tinerii să cânte şi să danseze în jurul focului, cinstind mustul, în ulcele noi, nu înainte de a da ofrandă pentru sufletul celor trecuţi la veşnicie.

“Răpciune” este un arhaism, un alt termen pentru a denumi luna septembrie, cu rădăcini în latină – “raptionem” (“şterpeleală”, în context, “culesul viilor”, potrivit explicaţiilor lingvistului Sextil Puşcariu).

Septembrie – simbolurile lunii

În mentalul colectiv, luna septembrie, aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalte luni, se asociază cu o serie de simboluri, care îi conferă individualitate. Iată câteva dintre acestea:

Florile simbolice ale lunii septembrie – asterul, “gloria dimineţii”, “nu mă uita”

Asterul (Aster amellus, din grecescul “aster”- “stea”), numit şi “margaretă de Michaelmas” (pentru că înfloreste de “Michaelmas”, aluzie la o sărbătoare în Biserica creştină Occidentală, celebrată la data de 28 septembrie, iar în Biserica Răsăriteană, la 8 noiembrie, “Sfinţii Mihail şi Gavril”), cu flori delicate, ca nişte raze, în inflorescenţe în diferite culori, alb, violet, albastru (“steluţe de grădină”), semnificând empatia, calmul, loialitatea, răbdarea, înţelepciunea, dragostea și eleganța. În mitologia greacă, se spune că floarea de aster a fost creată de zeiţa stelelor, Asteria. Un buchet din flori de aster poate fi un cadou minunat şi original, pentru cine îşi sărbătoreşte ziua de naştere în septembrie.

“Gloria dimineţii” (Ipomoea coccinea) sau “zorelele”, altă floare simbolică a lunii septembrie, în formă de clopoţel, care se deschide dimineaţa şi se închide pe timpul zilei, este asociată, în planul semnificaţiilor, cu iubirea, reînnoirea, frumuseţea, delicateţea, cu natura trecătoare a vieţii şi aprecierea prezentului (se închide şi se deschide, în funcţie de momentul zilei).

Floarea de “nu mă uita” (Myosotis) este expresia simbolică a iubirii şi fidelităţii, a memoriei celor dragi, plecaţi în lumea eternităţii. În pofida aspectului său fragil, exprimă forţa memoriei şi a conexiunii puternice. De-a lungul timpului, cavalerii medievali purtau aceste flori, ca semn al fidelităţii, iar în perioada romantismului au devenit expresia iubirii durabile, a nostalgiei (ca în scrierile lui Novalis, de exemplu).

Piatra preţioasă cu semnificaţii simbolice pentru septembrie

Safirul (din grecescul “sappheriros” – “prețioasă bijuterie albastră”), formată în adâncul Pământului, în milioane de ani, este piatra preţioasă simbolică a acestei luni, exprimând înţelepciune, protecţie şi sinceritate, piatră “celestă” prin excelenţă. Prin culoarea sa (albastru), este semnul nobleţei, al spiritualităţii.

În “Dicţionarul de simboluri”, de Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, citându-l pe episcopul Marbode, poet, inmolog şi hagiograf, se precizează că: “frumuseţea safirului este asemenea tronului ceresc; el desemnează inima celor simpli, a acelora împinşi de o speranţă sigură, inima celor a căror viaţă este făcută strălucitoare de virtute”.

Se mai crede că safirul alungă răul, bolile, sărăcia, judecăţile strâmbe.Ca toate pietrele preţioase albastre, se spune, este un talisman puternic împotriva deochiului şi a vrăjilor şi ajută la profeţii. Deosebit de apreciate şi venerate sunt safirele care reflectă pe suprafaţa lor o stea cu şase raze, numite “Pietre ale destinului”.

Culorile simbolice ale lui Septembrie

În mod firesc, culorile simbolice ale primei luni de toamnă sunt cele specifice acestui anotimp – culorile pământului, ale frunzelor, ale fructelor coapte, ale cerului. Un loc privilegiat îl au galbenul, portocaliul, roşul (însemnând noroc, bucurie, belşug), dar şi albastrul intens (al safirului), care adăugă o tonalitate mai “rece”, într-o lună a schimbărilor.

Pasărea simbolică a primei luni de toamnă

Pasărea simbolică a primei luni de toamnă este şoimul, care zboară la mari înălţimi, sugerând puterea (se ridică deasupra obstacolelor), protecţia, perseverenţa, adaptibilitatea.

“Şoimul este un simbol ascensional, pe toate planurile – fizic, intelectual, moral. El indică o superioritate sau o victorie dobândită sau pe cale de a fi dobândită […] reprezintă victoria principiului masculin, diurn şi solar” (“Dicţionarul de simboluri”, Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant).

Evenimente astronomice

Spectacolul celest vine să completeze bogăţia de culori a Pământului. Anul acesta, în septembrie, vom putea admira Luna Plină/ “Luna Plină a recoltei” (7 septembrie) şi Luna Nouă (21 septembrie).

În noaptea de 7 spre 8 septembrie se va produce şi o eclipsă totală de Lună (vizibilă şi din România), iar la 21 septembrie, o eclipsă parţială de Soare. La aceeaşi dată, Saturn va fi în opoziție (adică Pământul, Soarele şi Saturn sunt aliniate), ceea ce înseamnă că planeta este vizibilă pe parcursul întregii nopţi.

La data de 22 septembrie. ora 21:19, va avea loc echinocţiul de toamnă (numit şi “Punct autumnal”), care marchează începutul toamnei astronomice, dată la care Soarele se va afla exact deasupra ecuatorului, iar ziua şi noaptea vor fi egale în orice loc de pe Terra.

Foarte vizibilă, în cursul acestei luni, este Galaxia Andromeda, situată la 2,5 milioane de ani-lumină de Terra (cel mai îndepărtat “obiect” cosmic, care poate fi observat cu ochiul liber), formată dintr-o aglomerare de stele, praf interstelar, materie şi energie întunecate şi despre care astronomii spun că, în câteva miliarde de ani, se va contopi cu Calea Lactee.

Septembrie este şi cea mai potrivită perioadă pentru a observa şi admira aurora boreală, în ţările nordice, dar şi în regiuni mai sudice, în funcţie de activitatea soarelui.

Curiozităţi, fapte, evenimente de-a lungul timpului

• Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii (întotdeauna) ca şi luna decembrie.
• Tradiţiile spun că, în această vreme de “hotar” între anotimpuri, pământul ia în adâncuri, pentru a le proteja, insectele, reptilele, plantele scoase la lumină în primăvară.
• În antichitate, romanii îl celebrau, în această lună, pe zeul Vulcan, zeul focului şi al vulcanilor.
• Este luna cu cele mai multe nașteri la nivel global (statisticile arată un vârf în jur de 16–20 septembrie, rezultatul concepțiilor din perioada sărbătorilor de iarnă).
• Japonezii sărbătoresc Ziua Respectului pentru Vârstnici, în septembrie, iar în SUA există sărbători precum “Labor Day”/ “Ziua muncii” (în prima zi de luni din septembrie).
• Se pare că această frumoasă lună i-a inspirat în mod special pe muzicieni, “septembrie” apărând în titlul unor melodii celebre mai mult decât oricare altă lună – “September Song” (Frank Sinatra), “September Whwn I First Met You” (Barry White), “Wake Me Up When September Ends” (Green Day), “September” (Earth, Wind & Fire), “See You în September”(The Tempos) etc.

Evenimente de-a lungul istoriei

• 13 septembrie 490 î.Hr. – Bătălia de la Maraton (statele greceşti, în special atenienii, înving armata persană care invadase Grecia continentală). Se spune că un mesager (Pheidippides) a fost trimis de la Maraton, la Atena, pentru a anunţa victoria, străbătând 42 de kilometri, iar după ce a transmis mesajul (“Am învins!”), relatează legendele, ar fi murit de epuizare. Acest eveniment are legătură cu naşterea “cursei de maraton”, una dintre cele mai populare competiţii sportive şi astăzi, introdusă în 1896 şi la “Jocurile Olimpice”.
• În anul 476 d.Hr. (4 septembrie), Căderea Imperiului Roman de Apus a culminat cu detronarea lui Romulus Augustulus, ultimul împărat roman, dar lăsând moştenire umanităţii valori culturale şi instituţionale imense – limba latină a devenit baza apariţiei limbilor romanice, răspândirea creştinismului, coduri legislative, care le-au influenţat pe cele moderne etc.
• În 1752, Imperiul Britanic a “tăiat”, pur şi simplu, 11 zile din septembrie (între 2 și 14), din pricina trecerii târzii de la calendarul iulian, la calendarul gregorian.
• 1 septembrie 1939 – Germania nazistă invadează Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial.
• 11 septembrie 2001 – Atentatele din SUA (World Trade Center, Pentagon), eveniment care a marcat profund istoria modernă.
• 21 septembrie – “Ziua Mondială a Păcii” (sărbătorită de statele membre ONU, pentru prima dată, în 1982).
• 20 septembrie – “Ziua Bucureştiului”, dată care face trimitere la prima atestare documentară a “Cetăţii Bucureşti”, în 1459, într-un hrisov în care se menţionează că Vlad Ţepeş ar fi petrecut patru ani din prima domnie în “Cetatea Bucureştiului”.