Sfinţii 40 de Mucenici/”Mucenicii” sau “Măcenicii” este o sărbătoare creştină, specifică spaţiului românesc, care se prăznuieşte la data de 9 martie, când se încheie Zilele Babei Dochia şi încep Zilele Moşilor. În timp, s-a produs o suprapunere a acestei sărbători creştine – Sfinţii 40 de Mucenici – peste ritualuri precreştine, care celebrau începutul primăverii şi al anului agricol, momentul confruntării perpetue dintre iarnă şi primăvară, dintre întuneric şi lumină.

Această suprapunere a unei sărbători creştine peste vechile sărbători ale geto-dacilor explică şi de ce, în unele părţi ale ţării, în Moldova mai ales, se vorbeşte de “Cei 44 de Mucenici” (pentru care bărbaţii trebuie să bea 44 de pahare de vin). Conform tradiţiei autohtone este vorba de 44 de Sfinţi (nu 40), tot atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, cand se celebrează Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, omorât şi el pentru credinţa sa, după cum relatează textele sacre.

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia

Sfinţii 40 de Mucenici, 9 martie
Sfinţii 40 de Mucenici, 9 martie

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia au fost soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius. Făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, în Armenia Romană (pe teritoriul actual al Turciei) şi au refuzat să-şi renege credinţa creştină, în pofida torturilor la care au fost supuşi.

În martie, anul 320, au fost arestaţi, întemniţaţi opt zile şi obligaţi să petreacă ultima noapte într-un iaz îngheţat din Sevastia. Celor care ar fi renunţat la credinţă li s-a promis iertarea. S-au sprijinit însă reciproc, pentru ca nimeni să nu se dezică de convingerile sale. Singurul care şi-a renegat credinţa a murit de îndată ce a ieşit din iaz. Un alt soldat li s-a alturat celorlalţi, pentru a păstra numărul sacru de 40.

Legendele spun că, în noaptea respectivă, s-au întâmplat minuni: gheaţa s-a topit, apa lacului s-a încălzit şi 40 de cununi strălucitoare au apărut pe suprafaţa apei. În zori, toţi au fost scoşi vii din lac, schingiuiţi şi lăsaţi să moară. Trupurile au fost arse, iar cenuşa aruncată în lac. Moaştele lor se află, astăzi, în diverse biserici ortodoxe.

Persecuţia celor 40 de soldaţi din Sevastia a fost comandată de împăratul Licinius, deşi convenise cu Constantin cel Mare, cel care a reunit sub autoritatea sa Imperiul Roman, cel care a convocat Primul Conciliu de la Niceea (în 325), să lase creştinilor libertatea credinţei. Pentru a pune capăt unor astfel de persecuţii, Constantin cel Mare a pornit lupta împotriva lui Licinius, l-a învins şi a devenit marele împărat roman.

Un oraş din Albania poartă numele acestor martiri, veneraţi în toată lumea creştină – “Sarande”, din grecescul “Saranda”, care înseamnă “Patruzeci”.

Cine sunt Sfinţii 40 de Mucenici?

Sfinţii 40 de Mucenici, Sursa Doxologia
Sfinţii 40 de Mucenici, Sursa Doxologia

Sfinţii 40 de Mucenici sunt: Acacius, Aetius, Aglaius (Eutychus), Alexandru (Alexander), Angius (Aggia), Atanasie (Athanasius), Candid (Candidus), Chiril (Cyril, Cirillus), Chirion, (Cyrion, Cyrius), Chudion (Cudio), Claudiu (Claudius), Dometian (Domitian), Domnos (Domnus, Domninus), Ecditius (Ecdicius), Eunoicus, Euthychius (Eutychius), Flaviu (Flavius), Gaius, Gorgonius, Helianus, Heraclius, Hesychius (Aesychius), Ioan, Ilie (Elias, Ile), Leonte (Leontius, Theoctistus), Lysimachus (Lisimachus), Meliton (Meliţo), Nicolae (Nicallus), Philoctimon (Philotemon), Priscus, Sacerdon (Sacerdos), Severian (Severianus), Sisinius (Sisinnius), Smaragdus, Teofil (Theophilus), Theodulus, Valeriu (Valaerius, Valerius), Valens, Vivianus (Vibianus, Vicratius), Xantheas (Xantius).

Citește și:  Floralia şi Floriile/Duminica stâlpărilor – origine, semnificaţie, simboluri

Sensul şi originea cuvântului “mucenic”

Colacei cu nuca
Colacei cu nuca

În limba română, cuvântul “mucenic” provine din slavonescul “muceniku”. Sensul propriu este de “martir din primele timpuri ale creştinismului”. În înţeles mai larg, se referă la orice persoană care se sacrifică pentru ideile şi convingerile sale. Ca substantiv propriu, numărul plural – “Mucenici” – denumeşte sărbătoarea creştină de pomenire a celor 40 de martiri creştini, de la data de 9 martie.

Un sens derivat din cel de bază, al cuvântului “mucenici/măcenici”, se referă la colăceii în formă de opt, de spirală, de melc sau albină, făcuţi din aluat fiert sau copt, preparaţi, în funcţie de zonă, cu nuci, zahăr şi miere, care se duc la biserică de Sfinţii 40 de Mucenici, pentru a fi sfinţiţi şi care se consumă în ziua de 9 martie.

Tradiţii de Sfinţii 40 de Mucenici

Mucenici moldovenesti
Mucenici moldovenesti

Nenumărate obiceiuri şi tradiţii se leagă de ziua de 9 martie, când se pomenesc Sfinţii 40 de Mucenici. În toate regiunile ţării de prepară colăceii în formă de opt (stilizare a formei umane sau simbol al echilibrului), care să amintească de martirii creştini. În Oltenia se numesc şi “bradoşi”, în Transilvania, “brenduşi” (cuvânt cu origine incertă, probabil din germ. “brodchen” – “pâinişoară”), în alte regiuni, în Banat, “sfinţişori”.

Şi prepararea “mucenicilor” diferă de la o zonă la alta. În Muntenia şi în Dobrogea, se fierb în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, în Moldova se coc şi se presară cu nucă. Cele 40 sau 44 de pahare cu vin semnifică pomenirea morţilor, dar a gusta din acest vin este şi un gest simbolic pentru a dobândi putere pentru muncile de peste an.

Se mai crede că, de Sfinţii 40 de Mucenici, se deschid Porţile Raiului şi sufletele morţilor trebuie aşteptate cu lumânări aprinse.

Din vremurile precreştine, când, în această perioadă, se celebra începerea anului agrar, în spaţiul românesc s-au păstrat şi alte obiceiuri. În grădini şi pe dealuri se aprind focuri pentru a ajuta Soarele să biruiască întunericul şi frigul şi pentru a purifica locul. În timpurile mai vechi, agricultorii scoteau plugul în faţa casei, pentru a celebra, ritualic, începutul lucrărilor de primăvară.

Zilele Moşilor

Sfinţii 40 de Mucenici, 40 de pahare cu vin
Sfinţii 40 de Mucenici, 40 de pahare cu vin

În data de 9 martie, de Sfinţii 40 de Mucenici, încep şi Zilele Moşilor, buni şi blânzi, tot în număr de 9, care, după Zilele capricioase ale Babei Dochia, ar trebui să aducă vreme caldă şi luminoasă. Este timpul când se întorc berzele.

Există obiceiul ca, în această zi, bărbaţii mai în vârstă să lovească pământul cu bâte, pentru a trezi forţele din adâncuri. Se mai spune că aşa cum va fi vremea în ziua de 9 martie, aşa va fi şi de Paşte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.