Omofonele aţi si a-ţi (se pronunta la fel, dar se scriu diferit, in functie de context) genereaza, adesea, greseli in scris. Ati se scrie intr-un cuvant numai cand este verb auxiliar, care intra in structura perfectului compus al verbului de conjugat : Voi ati spus adevarul/ Dumneavoastra ati scris textul acesta ?/ Voi ati cantat la cor ?/ Voi ati vorbit foarte convingator etc.
In acest caz, verbul auxiliar aţi este urmat de participiul verbului de conjugat, care se recunoaste usor, pentru ca se termina in consoanele –s sau –t.
Se scrie a-ti (in doua cuvinte, cu cratima) cand verbul care urmeaza acestei structuri este la modul infinitiv, deci se termina in vocala (nu in –s sau –t) : Am venit pentru a-ti spune adevarul/ Ti-am dat caietul pentru a-ti scrie temele/ M-am grabit sa ajung, pentru a-ti vorbi etc. De aceasta data, cratima indica rostirea, intr-o singura silaba, a prepozitiei specifice modului infinitiv – a – si a pronumelui, forma neaccentuata, – ti.
Foarte explicit! Felicitări!
Cea mai buna explicatie!
Explicat fara cusur, pe intelesul tuturor. Felicitari
felicitari pentru explicatia usor de inteles pe care ne-ati oferit-o
Foarte interesant, n-am știut de regula asta. Eu am o altă modalitate de a realiza care formă este corectă. “A-ți” vine de fapt de la “a îți”. Dacă pot înlocui cu “a îți” atunci scriu “a-ți”, dacă nu are sens când înlocuiesc cu “a îți”, scriu “ați”. De exemplu: “am venit pentru a-ți spune adevărul”, poate fi înlocuit cu “am venit pentru a îți spune adevărul”. Dar “ați înțeles ce-am spus?”, nu poate fi înlocuit cu “a îți înțeles ce-am spus?”, varianta corectă fiind “ați” în acest caz.
Sunt aici pentru a-ți susține discursul..