La fel ca soparla de ziduri care se aseamana cu un guster, soparla de iarba de la noi din tara are un colorit interesant, care o camufleaza foarte bine in mediul in care traieste, in Dobrogea si Campia Dunarii. Astfel de soparle sunt raspandite in toata Europa de Sud-Est, dar si in Iranul de Nord.

Masculul in special este frumos colorat in nuante stridente de verde, maro, alb si galben, cu numeroase pete negre. Intregul corp este acoperit cu piele solzoasa cu randuri de culoare vernil-inchis, iar pe laterale are dungi longitudinale de maroniu si alb, intercalate. Pe partea ventrala coloritul este mai luminos, galbui-albicios sau portocaliu. Femela are nuantele mai putin intense, la ea predomina dungile longitudinale de brun-roscat, astfel poate fi diferentiata de mascul. Capul este turtit, deasupra prezinta placi mari solzoase de marimi diferite, iar coloritul lor este verde-inchis. In varful botului rotunjit se pot observa cele doua nari ale caror deschideri sunt destul de mici. Ochii sunt pozitionati pe partile laterale ale capului si au forma ovala, iar pupila este rotunda.

Astfel de soparle sunt mari iubitoare de vegetatie, de aceea prefera regiunile de campie, cu pasuni intinse, sau de la lizierele padurilor, unde au posibilitatea de a gasi si zone pietroase pentru a sta la soare. Se catara frecvent in copaci, sau se ascund pe sub bustenii culcati la pamant, sau pe sub stratul de vegetatie aflata in stare de putrefactie. Strabat distantele cu o viteaza foarte mare, astfel reusesc sa se ascunda rapid de pradatori printre fisuri sau crapaturi de stanci, pe sub pietre, in vegetatia de la nivelul solului sau scorburile copacilor. Cei mai mari dusmani ai lor sunt serpii, pasarile de prada si alte specii de soparle mai mari.

Perioada de reproducere este la inceputul lunii mai, atunci masculul impresioneaza femela prin coloritul sau care devine mai intens, iar aceasta dupa imperechere depune o ponta alcatuita din 4 oua. Acestea eclozeaza destul de tarziu, puii apar abia in sfarsitul lunii august si inceputul lui septembrie, sunt foarte mici, au lungimea corpului de cel mult 5,8 cm. In sezonul cald, din luna aprilie si pana in octombrie, aceste soparle de iarba sunt foarte active, misuna printre ierburi, in cautare de hrana. In lunile reci hiberneaza. Pot avea ajunge la lungimea maxima a corpului de 20-24 cm la varsta adulta. Hrana lor este formata din insecte, larve de insecte si mici nevertebrate.

Soparla de iarba are denumirea stiintifica de Lacerta taurica, face parte din ordinul Squamata, familia Lacertidae si nu este o specie in pericol de disparitie. In tara noastra si in Balcani este o specie comuna, numarul de exemplare este mare.

Video – Soparla de iarba: 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here