Meduza
Meduza

Meduza este plasata mereu jos pe scara evolutiei, avand o viata simpla si in aparenta lipsita de interes. Se lasa purtata de curenti, se hraneste cu animale minuscule si nici nu isi da seama cand s-a incheiat totul din cauza sistemului nervos extrem de simplu (meduzele nu au creier, desi au organe de simt). Insa povestea meduzelor nu este nici pe departe atat de simpla. Speciile variaza foarte mult in ceea ce priveste modul de viata, marimea si interactiunea cu omul. Urmatoarele specii arata ca aceste meduze nu trebuie uitate din atlasele de zoologie, fiind mult mai speciale decat ne-am fi asteptat. In fond nu degeaba exista pe planeta de 650 milioane de ani, cu mult pana si inaintea dinozaurilor.

Prima meduza care trebuie mentionata este cyanea capillata, denumirea ei populara traducandu-se prin meduza coama de leu. Poate ajunge la diametre de peste doi metri, lungimea tentaculelor ajungand si ea la peste 35 de metri in unele cazuri. Aceste dimensiuni au facut ca specia sa fie recunoscuta drept cel mai lung animal al planetei, depasind chiar si balena albastra. Insa nu toate exemplarele acestei specii ajung la dimensiuni considerabile. In functie de zona unde se intalneste poate ajunge la dimensiuni de 50 de centimetri sau 2 metri. In special prefera apele mai reci unde, in ciuda marimii incredibile se hraneste doar cu plancton, pesti mici si crustacee. Intepatura tentaculelor nu este fatala, insa necesita ingrijiri medicale, fiind dureroasa. In schimb, din cauza marimii acestei specii de meduza, se pot produce incidente neplacute, precum cel din 2010 in care 150 de americani au avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce au fost intepati cel mai probabil de tentaculele aceluiasi exemplar esuat la tarm.

Daca meduza gigant de mai sus nu este letala omului, cauzand cel mult niste intepaturi neplacute, meduza cutie (speciile din clasa Cubozoa) este considerata printre cele mai letale fiinte de pe planeta. Insa nu toate speciile sunt letale, unele cauzand doar mancarimi trecatoare. In schimb, speciile care se intalnesc in apele tropicale din imprejurimile Japoniei, Australiei si Malaeziei sunt mult mai periculoase. Aici au provocat si cele mai multe victime, 68 numai in Australia. Copiii sunt in general intr-un pericol mai mare din cauza masei corporale mai mici. Aceasta meduza insa este greu de evitat. Speciile se numara printre cele mai rapide (pana la 1,8 metri pe secunda), ele neasteptand sa fie duse de curent. Isi cauta prada in mod activ si se bazeaza si pe vederea superioara altor specii, care le permite sa diferentieze corpuri si nu doar sa isi dea seama daca e lumina sau intuneric. Problema principala este ca binecunoscutul “clopot” caracteristic, sub forma aproape cubica in cazul lor, este aproape transparent iar contactul cu veziculele cu venin este observat de obicei prea tarziu. Singurul leac rapid este aplicarea de otet pe intepaturi, cei din jur trebuind sa fie pregatiti sa administreze tehnicile principale de resuscitare. Orice alta substanta pusa peste intepatura de meduza poate agrava situatia si mai mult. Cand numarul lor devine ingrijorator, nu de putine ori plajele sunt inchise pentru protejarea inotatorilor.

Citește și:  Specii de meduze din familia Scyphozoa

Turritopsis nutricula este probabil singurul animal de pe planeta care este nemuritor din punct de vedere biologic. Aceasta mica meduza, de maximum 4,8 milimetri lungime, are posibilitatea de a reveni la stadiul de polip prin procesul de transdiferentiere, prin intermediul caruia celulele isi schimba functia si structura, astfel incat meduza sa revina la stadiul incipient. Desi acest proces poate fi repetat practic pe termen nelimitat si absolut toate exemplarele pot sa il practice, multe dintre ele nu supravietuiesc foarte mult, cazand prada altor animale mai mari sau diversilor altor factori.

Meduza ghiulea – Stomolophus meleagris, este o specie mai apreciata de om, in ciuda veninului pe care il secreta. Aceasta specie si-a primit numele de la forma pe care o are si care aminteste de un proiectil rotund, culoarea fiind si ea maronie, din cauza unui pigment specific. Gura fiecarui exemplar este inconjurata de mai multe “brate” mici, pe care la foloseste pentru propulsie, fiind la randul ei mai rapida decat alte rude. In general nu depaseste un diametru de 25 de centimetri, hranindu-se cu animale mici precum pesti si plancton. Este destul de raspandita in apele calde, avand nevoie de peste 21-22 de grade Celsius pentru a-si putea desfasura activitatea normal. Contactul cu otrava secretata de veziculele acestei specii este foarte neplacuta, mai ales pentru ochi, ce pot fi afectati destul de grav. Insa aceasta meduza nu este letala, neinregistrandu-se niciun caz foarte grav. Ce diferentiaza aceasta specie este faptul ca e comestibila, de multe ori fiind crescuta in acvarii pentru a sluji prepararii unor delicatese locale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.