Staţiunea Soveja se află în judeţul Vrancea şi este cunoscută drept staţiunea cu cel mai ozonat aer de pe continent. În secolul al XX-lea, staţiunea a fost foarte populară, însă în ultimii ani a fost lăsată în paragină, devenind o simplă comună ca oricare alta.
Soveja a devenit cunoscută începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când un negustor din Focşani vine aici să facă o „cură de aer”, cum erau numite tratamentele. Negustorul de stofă suferea de o boală de plămâni, iar după câteva zile de stat în localitate a simţit cum începe să se vindece.
Vestea s-a răspândit imediat, astfel că primii turiştii ai viitoarei staţiuni au fost cei din clasa medie, precum negustorii, meşteşugarii şi funcţionarii. Aceştia stăteau în gazdă pe timpul verii, neexistând cabane, vile sau hoteluri care să ofere spaţii de cazare.
Încetul cu încetul, turismul din Soveja începe să se dezvolte. În anul 1901, prefectul judeţului interbelic Putna intervine pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi obţine o aprobare pentru construirea unui hotel din lemn şi a unui cazino. Acest lucru a atras şi mai mulţi oameni, localitatea fiind plină nu numai în timpul verii, ci şi iarna. Astfel, Soveja a ajuns o staţiune (deşi nu a fost atunci declarată oficial) de primă clasă, fiind destinaţia preferată a celor cu bani.
Construirea unei căi ferate a contribuit semnificativ la dezvoltarea staţiunii Soveja. Cu toate că o societate forestieră construise calea ferată, trenurile aveau şi câte un vagon pentru localnicii care mergeau pe ruta Focşani – Mărăşeşti, dar şi pentru turişti. Însă în perioada 1929 – 1933, când zona este lovită de o mare criză, calea ferată dispare.
Dar acest lucru nu a afectat prea mult turismul – începând cu anul 1934, în localitate se construiesc noi şi noi hoteluri şi complexuri, dar şi case de odihnă pentru salariaţii prefecturii. Doi ani mai târziu, Soveja este recunoscută ca staţiune, iar numărul turiştilor creşte din ce în ce mai mult.
Anul 1948 a însemnat naţionalizarea României, iar Staţiunea Soveja nu a scăpat nici ea. Timp de câţiva ani, ea nu a mai fost folosită, însă regimul comunist şi-a dat seama că poate profita de pe urma aerului ozonat din localitate. Astfel, în staţiune au început să apară alte construcţii, menite să fie folosite de oamenii muncii şi de membrii de sindicat. Mai mult, în anii 1980, mii de sportivi veneau în fiecare vară în Soveja, în cantonament.
După căderea regimului comunist, Staţiunea Soveja a fost părăsită, construcţiile de altădată devenind nişte ruine. Cu toate acestea, cei din Galaţi, Focşani şi împrejurimi continuă să vină aici, însă localităţii îi lipsesc miile de turişti de acum zeci de ani. Un grup de 20 de arhitecţi, membri ai organizaţiei „Refresh Soveja”, încearcă să îi redea strălucirea, însă proiectul este unul complex, care se va desfăşura pe o perioadă de câţiva ani de zile.
Obiective turistice din Staţiunea Soveja
Mănăstirea Soveja – Se află chiar la intrarea în staţiune, poartă hramul „Naşterea Domnului” şi a fost ctitorită în 1645, de domnitorul Matei Basarab. Mănăstirea este simbolul împăcării dintre domnitor şi Vasile Lupu, acesta din urmă ridicând, pentru a cinsti acelaşi eveniment, Biserica Stelea din Târgovişte.
Mănăstirea este cunoscută şi sub numele „Dobromirna”, adică „bună pace”. În ruinele chiliilor, a fost exilat scriitorul Alecu Russo – acesta a cules balada „Mioriţa” chiar în Soveja.
Mausoleul Eroilor Soveja (Mausoleul Eroilor Români de la Dragosloveni) – Monument istoric naţional, mausoleul este dedicat celor care şi-au dat viaţa pentru patrie în luptele de pe valea Șușiței.
Monumentul a fost ridicat începând cu anul 1992, fondurile financiare fiind asigurate de donaţiile locuitorilor din Soveja şi a altor binevoitori. Mausoleul conţine rămăşiţele a peste 16.000 de eroi, iar în interiorul său se află plăci de marmură cu numele celor căzuţi la datorie.
Schitul Soveja – A fost ridicat în anul 2001 de familia Nistoroiu din Focşani. Este un schit de maici, închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Măicuţele au o activitate intensă, proiectele sale incluzând un atelier de pictură bisericească, dar şi un cabinet stomatologic la care sătenii să se poată trata pe gratis.
Alte obiective turistice din Staţiunea Soveja sunt Bustul lui Simion Mehedinţi (cel care a pus bazele şcolii româneşti de geografie), Muzeul militar (aflat lângă Mausoleul Eroilor Soveja), Şipotul lui Bucur (un izvor unde se spune că ar fi poposit haiducul Bucur).
După ani de prosperitate, interesul pentru Soveja a scăzut, iar facilitățile sale turistice au fost treptat abandonate. Astăzi, Soveja stă ca mărturie a neglijenței și a schimbărilor socio-economice care au transformat-o într-o comună obișnuită.
În ciuda stării de paragină, Soveja încă deține un potențial enorm pentru turismul de sănătate și natură. Aerul său ozonat și peisajele naturale oferă premisele perfecte pentru dezvoltarea unor noi inițiative turistice și de sănătate.
