Stiuca este un peste care locuieste in majoritatea lacurilor europene, cu exceptia celor din Portugalia, Spania, Grecia si cateva tari din vechea URSS. Aceste specii pot fi intalnite si in lacuri de munte, la altitudini de aproape 2000 de metri.
Știuca (Esox lucius) este una dintre cele mai cunoscute specii de pești prădători din apele dulci ale României, populând lacurile, bălțile și râurile. Acest pește este apreciat nu doar pentru dimensiunea sa impresionantă, ci și pentru provocarea pe care o oferă pescarilor și gustul deosebit al cărnii sale. Cu o distribuție largă în Europa și America de Nord, știuca se distinge prin corpul alungit, ciocul lat și dantura sa ascuțită, caracteristici ce o fac un prădător redutabil.
La noi in tara, stiuca poate fi gasita si in apele curgatoare, dar si in cele statatoare. Totusi, cele mai multe exemplare se gasesc la varsarea lacurilor in Dunare, dar si in Delta fluviului nostru. In plus, ea este prezenta in numar mare si in crescatoriile avizate, unde se afla sub control.
Caracteristicile fizice și habitatul știucii
Ca aspect fizic, acest peste este mai alungit, turtit si lung. Intrucat are o gura care se poate deschide foarte mult, stiuca poate devora dintr-o singura inghititura pesti de dimensiunea ei. Ochii stiucii se afla aproape de frunte. Un lucru specific pestelui este inotatoarea din spate, care se afla foarte aproape de coada. Deseori, stiuca este comparata cu o rata, datorita felului in care arata.
Acest peste poate creste pana la mai mult de un metru si poate depasi chiar si 10-15 kilograme in greutate, insa aceste situatii sunt foarte rare. In medie, stiucile nu cresc mai mult de jumatate de metru si nu cantaresc mai mult de doua-trei kilograme.
Perioada de reproducere a stiucii este la sfarsitul iernii, cel mai adesea in luna februarie. Totusi, in unele cazuri, pestii pot depune icrele pana in aprilie, in special daca iernile au fost foarte aspre.
Masculii devin maturi din punct de vedere sexual odata ce implinesc trei ani, iar femelele dupa varsta de patru ani. O femela stiuca poate depune pana la 300.000 de boabe de icre. Acestea au un diametru de pana la trei milimetri si au o culoare galbena.
Carnea acestui peste este una foarte delicioasa, la fel ca si icrele, care nu sunt deloc toxice precum cele de mreana.
Stiuca este unul dintre cei mai ravniti pesti din tara noastra. Dimensiunea minima la care puteti pastra pestele este jumatate de metru. Ca termeni populari, el mai este numit si ciuca sau marlita. Stiuca este obisnuita sa vaneze acolo unde apa este putin adanca, in special in locurile cu stufaris mult. Cel mai mult, pestele pradeaza primavara si toamna tarziu. Ea prefera o temperatura in apa de maxim 20 de grade.
Acest peste poate fi prins cu undita sau cu nalucile, folosind carlige unu-trei sau trei-sase, triple. Aveti optiunea sa alegeti momeli vii, cum ar fi pestisorii, dar si cele artificiale, ca lingurile sau twisterele. Odata ce a muscat, stiuca va trage foarte tare. In acel moment, pescarul trebuie sa reactioneze prompt daca vrea sa aiba vreo sansa sa prinda pestele. Dupa ce ati scos pestele din apa, utilizati un lemn pentru a scoate carligul din gura stiucii, pentru ca se stie ca aceasta are obiceiul sa-i raneasca pe pescari, din cauza dintilor sai foarte ascutiti si foarte lungi.
Rolul știucii în ecosistem
Știuca joacă un rol crucial în menținerea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice. Fiind un prădător de top, controlează populațiile de pești mai mici, prevenind suprapopularea anumitor specii și contribuind la sănătatea generală a habitatelor acvatice. Studiile arată că știuca este responsabilă pentru menținerea diversității piscicole, ceea ce are un impact pozitiv asupra sănătății lacurilor și râurilor în care trăiește.
Curiozități despre comportamentul de vânătoare al știucii
Știuca este cunoscută pentru stilul său de vânătoare ambuscadă. Aceasta preferă să stea nemișcată în vegetația subacvatică, pândindu-și prada și atacând-o cu o viteză fulgerătoare atunci când se apropie suficient.
Un lucru fascinant despre știucă este capacitatea sa de a accelera extrem de rapid, surprinzând prada înainte ca aceasta să aibă timp să reacționeze. De asemenea, datorită ochilor poziționați aproape de partea superioară a capului, știuca poate observa prada atât deasupra, cât și în jurul său fără a-și mișca corpul.
Va prezentam mai jos o reteta pe baza de stiuca.
Stiuca umpluta
De ce aveti nevoie: o stiuca, trei cepe, trei cartofi, patru oua, piper, cimbru, o legatura de patrunjel, pesmet, ulei, foi de dafin, suc de rosii
Cum se face: Taiati stiuca si scoateti-i maruntaiele. Spalati-o si bateti-o bine pentru a accelera desprinderea carnii. Separati carnea de piele cu cutitul, dupa ce in prealabil ati taiat sira spinarii in zona gatului pestelui. Dupa aceea, tocati carnea stiucii prin masina. Faceti acelasi lucru si cu cepele, cartofii, usturoiul si patrunjelul. Adaugati la aceasta compozitie rezultata si ouale, sarea, piperul, cimbrul si pesmetul. Compozitia rezultata trebuie framantata manual, adaugand si apa si ulei pana cand aceasta a capatat o forma de pasta.
Dupa ce ati terminat acesti pasi, umpleti pestele cu aceasta compozitie pe care ati creat-o. Puneti pestele si compozitia intr-o tava cam de dimensiunea stiucii, puneti ulei, apa, suc de rosii, sare, cimbru, foi de dafin si piper. Aveti nevoie sa lasati pestele sa se coaca la cuptor pentru aproximativ 60 de minute. Trebuie sa aveti grija ca sosul sa fie foarte consistent, el necesitand si o cantitate de apa sa-l suplimenteze. Daca doriti, puteti sa va faceti si o garnitura de cartofi fierti, utilizand sosul in care ati gatit stiuca. La servire, adaugati patrunjelul verde.
Stiuca este un peste de apa dulce, foarte gustos, dar in acelasi timp si destul de greu de prins de catre pescari. De asemenea, icrele sale sunt foarte bune si nu reprezinta niciun pericol pentru om. Perioada optima in care puteti incerca sa vanati stiuci este toamna, mai precis in primele saptamani din acest anotimp. Ele pot fi prinse si cu undita, dar si nalucile. Trebuie sa nu uitati sa aveti foarte mare grija odata ce le scoateti din apa, intrucat va pot rani. In Romania, stiuca se gaseste in majoritatea lacurilor, dar si la punctele de varsare ale raurilor in Dunare.
