Sub specie aeternitas este o expresie latinească, in care se concentrează un mesaj deopotrivă filosofic şi religios, referitor la ceea ce este universal şi etern adevărat, fără raportare la temporalitate.

Literal, “Sub specie aeternitas” se traduce: “Din perspectiva eternităţii”, “Sub semnul eternităţii” şi este o structură antonimică expresiei “Sub specie durationis” (Sub aspectul duratei/Din perspectiva duratei).

Sub specie aeternitas, sensul şi originea expresiei
Sub specie aeternitas, sensul şi originea expresiei

Cel care a consacrat expresia “Sub specie aeternitas” este filosoful olandez Spinoza, sefard de origine (evreu de rit spaniol, emigrat în Olanda), în lucrarea “Etica”. In ansamblu, gândirea filosofică a lui Spinoza aparţine raţionalismului, adică acea doctrină potrivit căreia raţiunea este singura cale posibilă a cunoaşterii. Altfel spus, pentru raţionalişti, realitatea nu poate fi cunoscută decât în virtutea forţei raţiunii, şi nu prin credinţă, dogmă religioasă sau pe alte căi.

Lucrarea “Etica” (Ethica Ordine Geometrico Demonstrata), cea mai cunoscută şi cea mai importantă dintre scrierile filosofului olandez, a fost concepută în limba latină, între 1661 şi 1675, dar publicată după moartea sa, în 1677, şi interzisă în anul următor.

Cartea urmăreşte un drum al cunoaşterii, care porneşte de la Dumnezeu, pentru a ajunge la conceptele de “libertate” şi “beatitudine” – în sensul de fericire durabilă a cuiva care a ajuns la împlinirea aspiraţiilor şi a dorinţelor pe care le consideră a fi importante. Filosoful îndeamnă omul să-şi depăşească starea de servitute faţă de afecte (sentimente, senzaţii, emoţii), să se emancipeze şi să ajungă la fericire printr-o cunoaştere veritabilă a lui Dumnezeu, identificat cu Natura, şi prin înţelegerea raporturilor de cauzalitate. Spinoza respinge ideea liberului arbitru, considerând că totul se supune cauzalităţii.

Analizând atributele divinităţii (Deus sive Natura – Dumnezeu sau Natura), filosoful postulează că “ţine de esenţa raţiunii să perceapă lucrurile sub forma eternităţii”. Sufletul omului, spune filosoful, nu poate pieri odată cu trupul, rămâne ceva din existenţa vremelnică a omului, ceva ce nu poate fi măsurat prin durată, iar acest ceva este sufletul – de esenţă eternă.

Citește și:  Originea şi semnificaţia cuvântului “mărţişor”

Din perspectiva lui Spinoza, interpretarea raţională a relaţiei dintre durată şi eternitate conduce la două modalităţi de înţelegere a lumii: fie în relaţie cu timpul şi spaţiul (Sub specie durationis), fie Sub specie aeternitas, în măsura în care totul este cuprins în natura lui Dumnezeu.

Sub specie aeternitas versus Sub specie durationis
Sub specie aeternitas versus Sub specie durationis

Mai târziu, Ludwig Wittgenstein, filosof şi matematician austriac, din secolul al XX-lea, stabileşte o relaţie între opera de artă, văzută Sub specie aeternitas, şi morală, care vine dintr-o lume aflată şi ea sub semnul eternităţii.

În 1927, scriitorul francez Romain Rolland, într-o scrisoare adresată lui Sigmund Freud, descria ceea ce el numea “sentimentul oceanic”, adică acea stare în care cineva are impresia sau voinţa de a se simţi una cu Universul, cu eternitatea, chiar în absenţa unei convingeri religioase. Freud a consacrat acestei idei, a “sentimentului oceanic”, o operă întreagă, intitulată “Viitorul unei iluzii”.

În teoria filosofică şi cosmologică a “eternalismului” şi a “Universului-bloc”, Sub specie aeternitas defineşte tot ce există într-un continuum spaţiu-timp, adică ceea ce oamenii numesc trecut, prezent şi viitor există, în realitate, simultan, în Univers.

Exploatată de filosofi timp de secole, expresia “Sub specie aeternitas” a intrat şi în limbajul curent, fie pentru a sublinia atitudinea celor care judecă lumea dintr-o astfel de perspectivă, a eternităţii, fie ironic, aplicată persoanelor care interpretează fapte banale, comune, din acelaşi punct de vedere, al veşniciei, ceea ce este inadecvat.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.