O serie de tehnici tradiţionale, pe care medicina clasică nu le contestă, pe baza cărora s-au dezvoltat altele, în epoca modernă, ne pot ajuta să ne păstrăm echilibrul psihic şi emoţional, să prevenim şi să facem faţă la ceea ce specialiştii numesc “boala secolului XXI” – stresul – în condiţiile în care trăim într-o realitate care ne solicită permanent resursele fizice si interioare.
Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că peste 35% din populaţia lumii se confruntă cu stresul generat de ritmul rapid al vieții moderne, de presiunea profesională (dorinţa şi nevoia de a fi mereu productivi şi competitivi, de a avea succes, performanţă, statut social), de suprastimularea digitală (suntem bombardați zilnic cu informații din rețele sociale, știri, notificări etc.), de lipsa echilibrului între muncă și viața personală, de nesiguranța financiară, instabilitatea economică etc.
Tehnici tradiţionale şi moderne de combatere a stresului – sofrologia
Între anumite limite, stresul este răspunsul firesc al organismului la solicitările cotidiene, însă nu trebuie să devină incontrolabil (caz în care este necasar apelul la metodele specializate ale medicinei). Avem datoria faţă de noi înşine să ne conservăm sănătatea, să contracarăm situaţiile care ne pot destabiliza şi, în acest sens, există tehnici simple, dar cu efecte confirmate în timp.
La mijlocul secolului trecut, un medic neuropsihiatru, Alfonso Caycedo, a pus bazele unei discipline medicale (în cadrul unei secţii de profilaxie socială, de la Spitalul din Madrid) – sofrologia – “ştiinţa conştiinţei care permite armonia corpului şi a minţii”, bazată pe “procedee curate şi originale”.
Alfonso Caycedo, preocupat să găsească soluţii noninvazive în scop terapeutic, a subliniat, în nenumărate rânduri, că cercetările sale au fost influenţate substanţial de experienţa sa “orientală”, pentru că a petrecut o vreme în Japonia şi în India, unde s-a familiarizat cu tehnici tradiţionale, bazate pe respiraţie şi pe “atitudinea minţii”.
Dacă, iniţial, sofrologia a fost practicată doar într-un context medical (şi continuă să fie aplicată în instituţii medicale prestigioase), în prezent, aceasta se adresează deopotrivă publicului larg, oferind căi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, pentru dinamizarea resurselor fizice şi psihice.
Iată câteva dintre cele mai cunoscute tehnici tradiţionale, provenind din culturi diferite, dar care au în comun importanţa acordată prevenţiei şi echilibrul dintre corp, minte și spirit:
Tehnici tradiţionale japoneze, de echilibrare a energiei din corp – Jin Shin Jyutsu
Tehnicile tradiţionale japoneze, de combatere a stresului, unele vechi de mii de ani, pun accent pe energia vitală, care trebuie menținută în echilibru pentru a avea o viață sănătoasă, pe o înțelegere profundă a ritmurilor naturale şi pe autodisciplină. Dezechilibrele energetice sunt considerate cauze ale bolilor, de aceea există multe tehnici pentru calmarea minții și relaxarea corpului înainte de a apărea problemele de sănătate.
Una dintre cele mai interesante tehnici tradiţionale japoneze se numeşte “Jin Shin Jyutsu” şi vizează combaterea blocajelor energetice din corp, care pot provoca disconfort sau boli şi constă în aplicarea unei presiuni uşoare asupra unor puncte energetice aflate la nivelui mâinilor.
Fiecare deget de la mână este asociat cu o emoție specifică: degetul mare – anxietate, degetul arătător – frică, îngrijorare, degetul mijlociu – furie, frustrare, degetul inelar – tristețe, depresie, degetul mic – lipsă de încredere, epuizare. De asemenea, fiecare deget este conectat (energetic) cu organe specifice: degetul mare – stomac, splină, degetul arătător – rinichi, vezică urinară, degetul mijlociu – ficat, vezică biliară, degetul inelar – plămâni, intestin gros, degetul mic – inimă, intestin subţire.
Pentru a reduce stresul, se recomandă apăsarea ușoară, cu cealaltă mână (eventual, cu pumnul), a degetului asociat emoției pe care vrei să o eliberezi și să respiri profund timp de 1-2 minute (vreme în care se poate simţi căldură sau pulsaţie în deget, ceea ce indică restabilirea fluxului energetic). Această tehnică poate fi utilizată zilnic, pentru relaxare, pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale, fiind ușor de practicat oriunde.
Un exerciţiu pentru relaxare totală
Un alt exerciţiu care ţine tot de “Jin Shin Jyutsu”, pentru relaxare totală, porneşte de la ideea că există 26 de puncte energetice situate pe ambele părți ale corpului. Prin atingerea sau masarea ușoară a acestor puncte, se eliberează blocajele, care pot cauza tensiune, oboseală și chiar probleme de sănătate, și se reechilibrează energia.
Poziţia cu palma dreaptă pe umărul stâng și palma stângă pe coapsa dreaptă (şi invers), menţinută câteva minute şi combinată cu respiraţie adâncă, ajută la detensionarea întregului corp, la calmarea minții, îmbunătăţeşte calitatea somnului, ajută la eliminarea durerilor de cap și a tensiunii musculare.
Această tehnică este folosită și în spitalele japoneze, pentru pacienții care au nevoie de relaxare și vindecare mai rapidă. Este ușor de practicat de oricine, oriunde, fără echipament special.
Tehnici tradiţionale pentru reducerea stresului – respiraţia controlată
Este unanim recunoscut faptul că respiraţia controlată – tot din categoria “tehnici tradiţionale” – este o metodă remarcabilă în reglarea activităţii sistemului nervos, reducerea stresului şi pentru controlul emoţiilor.
Cu rădăcini în vechile terapii indiene, tehnica „4-7-8”, pentru relaxare rapidă, înseamnă: inspiraţie profundă pe nas, timp de 4 secunde, ţinerea respiraţiei, timp de 7 secunde, expiraţie lentă, pe gură, 8 secunde. Se repetă de 4-5 ori.
Eficientă este şi metoda “3-3-6” – trei secunde inspiraţie, după care se blochează aerul alte 3 secunde, se expiră pe gură (ca printr-un pai) 6 secunde.
Relaxarea musculară progresivă
Relaxarea musculară progresivă se practică, pentru rezultate optime, în combinaţie cu respiraţia controlată. Într-o poziţie confortabilă, aşezat pe podea sau pe scaun, se tensionează şi se relaxează pe rând, fiecare grup de muşchi, pornind de la tălpi, apoi pulpele, gambele, abdomenul, spatele, antebraţul, braţul etc
Un exercițiu simplu pentru relaxare se poate face şi în picioare, cu spatele drept, cu picioarele depărtate la nivelul umerilor. Se ridică încet mâinile deasupra capului, ca și cum ai împinge cerul, apoi se coboară mâinile ușor pe lângă corp. Se repetă de 8 – 10 ori.
Evident, tehnici tradiţionale, ca cele menţionate anterior, nu vindecă boli, dar pot fi utilizate pentru a elimina treptat stresul cronic. Statisticile arată că cei care apelează la astfel de metode au un sistem imunitar mai puternic, sunt mai energici, mai optimişti. Sunt mici strategii care nu costă nimic și ne pot face mult bine.
