Anxietatea, stresul şi fobiile au devenit deja “bolile secolului al XXI-lea”. Milioane de oameni, în lume (peste 35% din populatia globului), suferă de astfel de tulburări, care afectează echilibrul psihic, emoţional, capacitatea de muncă, viaţa în diversitatea manifestărilor ei, iar statisticile OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) arată că miliarde de dolari sunt alocate anual pentru tratarea acestor maladii, neluându-se în calcul cazurile neînregistrate oficial, care ar creşte, cu procente semnificative, incidenţa acestor tulburări psihice.
Schimbările sociale, economice, precaritatea (numărul acestor dezechilibre fiind mult mai mare în ţările sărace), insecuritatea, mentalităţile timpului (legate, de pildă, de starea materială, de relaţiile de cuplu, familie etc.), spiritul de competiţie exacerbat, criza valorilor, consumul de droguri, alcool etc. sunt tot atâtea cauze generatoare de anxietate, stres, fobii.
La momentul actual, pandemia de COVID-19, care a tulburat în mod dramatic întreaga planetă, cu toate efectele sale (pericole, restricţii, izolare, distanţare socială) provoacă, inevitabil, şi mai multă teamă, nelinişte, derută, incertitudine, făcându-ne mai vulnerabili, multe persoane luptând, acum, şi cu forme accentuate de anxietate, de stres şi diverse fobii.
Anxietatea, stresul şi fobiile – prin ce se diferenţiază?
Anxietatea, stresul şi fobiile, spun specialiştii, desemnează trei realităţi distincte, dar pot fi definite şi ca trei niveluri/grade ale aceleiaşi stări, având legătură cu sistemul nervos simpatic, parte a sistemului nervos autonom, care “pregăteşte” organismul pentru a acţiona în faţa unui pericol, fiind responsabil de aşa-numita reacţie “fight or flight” (“fugi sau luptă”).
În “doze” rezonabile, astfel de stări pot fi utile, în sensul că reprezintă o reacţie de răspuns, firească, a organismului nostru, pentru a se proteja în raport cu o realitate dezechilibrantă, ameninţătoare, periculoasă. Dacă devin însă incontrolabile, invazive, de durată, anxietatea, stresul şi fobiile se transformă în patologii.
- Fricile sunt emoţii puternice şi intense manifestate în cazul unor ameninţări reale şi imediate. O reminiscenţă a creierului reptilian (una dintre cele mai vechi părţi ale creierului uman), responsabil cu instinctele primare (de conservare, reproducere, emoţii negative – răzbunare, frică s.a.m.d.) şi fără de care omul nu ar putea supravieţui nici măcar o zi, ne ajută să avem reacţii de apărare (frica este una dintre aceste reacţii) în faţa unui pericol. Când o frică obişnuită dobândeşte o intensitate extremă, persistentă, iraţională, devine fobie şi poate fi declanşată chiar şi de pericole imaginare.
- Stresul, până la un punct, este un răspuns psihologic, firesc, în confruntarea cu o situaţie anormală, o mobilizare a organismului pentru a se adapta la evenimentele negative pe care trebuie să le înfrunte. De obicei, stresul apare şi dispare de la sine, în funcţie de situaţiile prin care trecem. Din nefericire, realitatea în care trăim (acum mai mult ca oricând) ne obligă să ne confruntăm cu un stres recurent, care se poate transforma în patologie, dacă nu îl vom gestiona corect şi dacă nu vom apela din timp la modalităţi de a-l combate.
- Anxietatea este o emoţie negativă care se manifestă prin nelinişte, suferinţă, frică difuză de ceva necunoscut, imprevizibil sau doar imaginat, o stare care poate fi alimentată de dificultatea de a accepta anumite lucruri, de lipsa informaţiilor, care creează sentimentul neputinţei, sau de o supraabundenţă a informaţiilor pe care nu le putem prelucra, din care nu putem discerne ce este adevărat sau fals. Aşa cum se întâmplă şi acum, de exemplu, când pandemia de coronavirus schimbă reperele şi confortul vieţii obişnuite, generând stres, comportamente anxioase sau sentimente de frică de contaminare, frică pentru sine, pentru familie, prieteni, pentru viitor, impresia de anomie (pierdere a reperelor sociale), de dezordine şi incertitudine pe termen nedefinit.
Remedii naturale, cu efect demonstrat, în lupta cu tulburările anxioase
Pentru a ne păstra sănătatea fizică şi psihică, pentru a fi puternici şi echilibraţi, pentru a evita ca anxietatea, stresul şi fobiile să se transforme în patologii sau pentru a le gestiona corect şi eficient, atunci când depăşesc un anumit nivel, există nenumărate remedii naturale, al căror efect a fost demonstrat de-a lungul timpului şi pe care medicina clasică nu le contestă. Iată câteva dintre acestea, unele dintre ele, poate, mai puţin cunoscute:
- Uleiul de canabis (Uleiul CBD) – este cel mai cunoscut produs pe bază de canabis. În ultimii ani, numeroase studii şi experimente au demonstrat virtuţile terapeutice ale unor compuşi extraşi din canabis, pe baza cărora au fost obţinute produse care au şi fost autorizate, depăşindu-se confuzia dintre preparatele certificate de Agenţiile de medicamente şi substanţele psihotrope cu efect nociv. Uleiul de canabis sau Uleiul CBD este termenul generic care se foloseşte pentru a denumi diverse produse foarte bogate în principii active (canabidiol), cu proprietăţi anxiolitice (de reducere a anxietăţii), cu rezultate foarte bune în prevenirea şi tratarea bolilor neurologice (stres, migrene, convulsii, tulburări de somn etc.), cu efecte de ameliorare a simptomelor bolii Parkinson (după cum a demonstrat o echipă de medici brazilieni). De asemenea, s-a descoperit că diverşi alţi compuşi din canabis au proprietăţi antibiotice, putând fi folosiţi în lupta cu microbii rezistenţi la medicamente, alţii sunt utilizaţi deja în tratamentul profilactic/terapeutic al cancerului.
- Uleiul de Bergamota – extras şi preparat din coaja şi fructele de “Citrus aurantiumvar” (Portocala amară), plantă tropicală cu aromă puternică, are proprietăţi calmante, combate anxietatea, stresul, depresia, acţionând asupra sistemului nervos autonom şi stimulând, în acelaşi timp, producerea de dopamină şi serotonină. Efectele cele mai puternice se obţin prin inhalaţii/aromaterapie (timp de 15 minute zilnic), eventual în combinaţie cu ulei de lavandă (“anti-inflamator emoţional”). Se foloseşte şi intern (o picătură la 120 ml de apă). Uleiul de bergamota are efecte benefice şi asupra pielii (prin aplicarea câtorva picături pe corp, în timpul duşului), adăugat în crema de faţă (având şi un parfum deosebit) sau folosit pentru masaj (cu prudenţă în cazul persoanelor cu pielea sensibilă).
- Muşeţelul şi ceaiul verde – antiseptice, analgezice şi dezinfectante, sub formă de infuzie, au acelaşi efect calmant asupra creierului, spun fitoterapeuţii, ca şi injecţiile cu valium, blocând anumiţi receptori. Ceaiul verde, în mod special, are capacitatea de a încetini ritmul cardiac şi de a scădea tensiunea arterială, această combinaţie (muşeţel, ceai verde) fiind extrem de eficientă în combaterea nervozităţii şi a stresului. Un studiu efectuat pe 42 000 de japonezi, în vârstă de peste 40 de ani, a relevat că un consum de cinci ceşti de ceai verde pe zi scade riscul de a suferi de anxietate/atacuri de panică/stres cu 20%.
- Amestec de plante – sunătoare, păducel, passiflora, tei şi valeriană este un amestec foarte eficient în lupta cu atacurile de panică, anxietatea, stresul şi fricile, cu atât mai mult cu cât consumul lor zilnic nu necesită nicio precauţie specială. Şi separat produc bune rezultate, iar în magazinele naturiste se găsesc şi gata combinate. Păducelul reglează şi tulburările de somn, elimină stările de confuzie, pierderile de memorie, spasmele.
- Micul dejun – persoanele predispuse la anxietate tind să sară peste mese, în special peste micul dejun. Nutriţioniştii recomandă, pentru a se neutraliza stările de tensiune amplificate de nivelurile scăzute de colină – amină din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecţiunilor hepatice şi ai cărei derivaţi (acetilcolina) sunt esenţiali în funcţionarea sistemului nervos – să se formeze obişnuinţa unui mic dejun cu alimente bogate în proteine. În plus, sunt recomandate alimente precum ouăle, laptele cald (favorizează producţia de serotonină), bananele (bogate în potasiu, unul dintre cele mai bune alimente anti-stres), ciocolata neagră, cu 70% cacao (o sursă de magneziu, care ajută organismul să elibereze endorfine, contribuind la starea generală de bine).
Alte metode pentru a gestiona şi combate anxietatea, stresul, fobiile
Există şi alte metode care pot ajuta, în sensul de a preveni şi gestiona anxietatea, stresul şi fobiile şi care sunt la îndemână fiecăruia. Trebuie doar exersate şi transformate în obişnuinţe:
- Conştientizarea stărilor anxioase, analizarea cauzelor şi a factorilor care contribuie la manifestarea şi persistenţa acestora;
- Identificarea şi eliminarea gândurilor limitative, deoarece tulburările anxioase sunt cauzate, de regulă, de întreţinerea unor false idei şi reprezentări ale realităţii;
- Corijarea reacţiilor inadecvate, cultivarea unor comportamente responsabile în raport cu diversele evenimente, respectându-se, în acelaşi timp, convingerile personale;
- Practicarea regulată a unor exerciţii fizice/sporturi, care au un efect anti-anxietate/anti-depresiv garantat, contribuind, în acelaşi timp, la creşterea respectului de sine şi la starea de bine;
- Calitatea respiraţiei, ritmul şi intensitatea acesteia au efecte directe şi puternice asupra sănătăţii fizice şi mentale, influenţează capacitatea de a ne controla emoţiile, de a ne adapta la situaţii noi, imprevizibile, elimină stresul, angoasa, deoarece stimulează activitatea sistemului nervos parasimpatic şi o diminuează pe cea a sistemului nervos simpatic, aspecte observabile prin scăderea presiunii arteriale si a ritmului cardiac şi instalarea unei stări de calm şi echilibru;
- Sofrologia, recunoscută ca disciplină medicală în multe ţări, a cucerit teren în ultimul timp, reprezentând un ansamblu de metode prin care se pot combate anxietatea, stresul, fobiile, restabilindu-se echilibrul interior şi îmbunătăţindu-se relaţia cu realitatea imediată, prin relaxare musculară progresivă, respiraţie controlată şi vizualizare mentală. Evaluările specialiştilor au arătat că cei care practică tehnicile sofrologiei rareori se îmbolnăvesc, au un sistem imunitar mai puternic, sunt mai optimişti şi ocoliţi de tulburări anxioase.
Este o evidenţă că, dincolo de solicitările lumii moderne, odată cu pandemia de coronavirus, am devenit şi mai vulnerabili şi mai expuşi unor riscuri legate de sănătatea noastră fizică şi psihică. De aceea, este important să le prevenim, apelând la remedii naturale, pe care, în funcţie de situaţie, le putem folosi şi în paralel cu metodele medicinei clasice (când este cazul).
Neurobiologul Michel Hamon, preocupat de incidenţa tulburărilor anxioase în societatea modernă a secolului al XXI-lea, autor a nenumărate cărţi pe această temă, sublinia că cel mai mare pericol la care suntem expuşi, astăzi, este stresul şi impactul pe care acesta îl poate avea asupra creierului nostru, determinând comportamente dăunătoare şi tendinţa spre însingurare şi pesimism.
Suntem datori faţă de noi înşine să acţionăm şi să contracarăm orice situaţii care ne pot destabiliza emoţional, scoţând la lumina latenţele noastre pozitive, puterea de a cuceri realitatea din jur şi a ne conserva sănătatea. “Fără înţelepciune, nu putem fi sănătoşi, fără sănătate, nu există fericire” (Charles Dubois).