Temperatura normală a corpului uman, adică, după standardele în vigoare, sub 37 de grade Celsius, este, astăzi, mai scăzută decât a fost în urmă cu 200 de ani. La modul foarte general, se consideră că această scădere este explicabilă prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai, a igienei, a stării de sănătate a populaţiei.
În 1851, doctorul german Carl Reinhold Auguste Wunderlich a fost cel care, după ce a măsurat temperatura a 25 000 de oameni, a stabilit această referinţă de 37 grade Celsius, pentru temperatura normală a corpului uman.
În 2002, 27 de studii independente au raportat o temperatură medie sub standardul determinat de Wunderlich. În 2017, analiza a 250 000 de măsurători efectuate la peste 35 000 de pacienţi britanici a dus la concluzia că temperatura normală (medie) a corpului uman este de 36,6 grade Celsius.
O echipă de cercetători a Şcolii de Medicină de la Universitatea Stanford (Stanford University School of Medicine) şi-a propus să verifice dacă diferenţa observată între valoarea determinată de Wunderlich şi cea măsurată astăzi reprezintă o schimbare reală sau dacă rezultă dintr-o inexactitate cauzată de metoda folosită (axilară sau orală) sau de calitatea termometrelor utilizate, cele de astăzi fiind mult mai precise decât felul în care se stabilea temperatura acum 200 de ani.
Pentru a ajunge la un răspuns, aceşti cercetători au analizat 677 433 de măsurători ale temperaturii corporale, din trei seturi de date obţinute în trei perioade diferite (1862 – 1930, 1971 – 1975, 2007 – 2017) şi au observat o scădere de aproximativ 0,03 grade Celsius pe deceniu. Aceasta s-ar datora unei reduceri a metabolismului bazal, ceea ce corespunde cantităţii de energie cheltuită de organism pentru a menţine active funcţiile sale vitale (inimă, creier, respiraţie, digestie, menţinerea temperaturii corpului).
Temperatura normală a corpului uman şi variaţiile admise
Organismul uman este homeoterm, adică îşi păstrează temperatura internă constantă, între anumite limite, indiferent de variaţiile termice exterioare. Omul contemporan, spun cercetătorii, este diferit din punct de vedere fiziologic de cel de dinainte, deoarece şi mediul s-a schimbat, inclusiv temperatura locuinţelor (mai bine încălzite iarna, cu aer condiţionat vara), organismul nemaifiind nevoit să elibereze şi să consume mai multă energie pentru a compensa diferenţele, la care se adaugă alimentaţia mai de calitate, apariţia antibioticelor care au scăzut prevalenţa inflamaţiilor cronice, a medicamentelor antiinflamatorii etc.
Deocamdată, reperul pentru temperatura normală a corpului este valoarea de 36,6 grade Celsius, cea de echilibru fiziologic (care, in viitor, ar putea sa scadă). Variaţiile, de la un individ la altul, sunt însă posibile între 36,1 şi 37,8 grade Celsius şi pot fi determinate de diverşi factori: sex, vârstă, greutate corporală, cicluri hormonale, momentul din zi (ciclul circadian/alternanţa zi – noapte, cea mare temperatură a corpului înregistrându-se în jurul orei 18, iar cea mai mică în jurul orei trei dimineaţa) sau locul în care se face măsurarea temperaturii, administrarea unor medicamente etc.
Din punct de vedere medical, febra se instaurează peste 38 de grade Celsius, iar intervalul subfebril, de la 37,3 la 38 de grade Celsius, poate indica prezenţa unei tulburări/afecţiuni.
Rolul de “termostat” în reglarea temperaturii corpului îl are hipotalamusul (formație cenușie a creierului, care corespunde părții inferioare a encefalului, cu rol important în reglarea superioară a funcțiilor vegetative ale organismului). Hipotalamusul primeşte informaţii de la termoreceptori, analizează continuu temperatura şi o “compară” cu valoarea de referinţă (în jur de 37 grade Celsius).
Când temperatura corpului este mai mare decât punctul de referinţă, hipotalamusul provoacă fenomenul de transpiraţie, care determină scăderea temperaturii şi dilatarea arteriolelor (ramificaţii subţiri ale unei artere), pentru a favoriza schimbul de căldură cu exteriorul.
Când temperatura corpului este sub valoarea de referinţă, hipotalamusul activează mai multe mecanisme de termoreglare: vasoconstricţie (micșorare a diametrului vaselor sanguine), accelerare a metabolismului, senzaţie de “piele da găină”, un mecanism de apărare ancestral, generat de avertismentul pe care termoreceptorii îl trimi creierului etc.
Temperatura normală a corpului uman între hipotermie şi febră
Dacă temperatura normală a corpului uman se situează între 36,1 şi 37,3 grade Celsius, orice alte valori pot indica faptul că ceva este în neregulă cu organismul nostru. O temperatură sub 36,1, dacă nu se explică printr-o expunere îndelungată la frig, poate indica diverse dezechibre ale funcţiilor organismului sau ale hipotalamusului, hipotiroidism, hipoglicemie, diverse infecţii, intoxicarea cu alcool etc.
Între 35 şi 32,2 grade Celsius, medicii vorbesc de o hipotermie lejeră, care se poate manifesta prin apatie, dificultăţi de vorbire, amnezie temporară. Între 32,3 şi 28 grade Celsius, hipotemie moderată, iar sub 28 de grade Celsius, hipotermie severă.
La populaţiile care trăiesc în regiunile reci ale planetei, de exemplu, inuiţii de la Polul Nord, se pare că există diverse mecanisme de adaptare la temperaturi scăzute, cum ar fi un metabolism crescut, dar şi altele prea puţin descifrate ştiinţific până la momentul actual. Cea mai mică temperatură suportată de corpul uman a fost de 13,2 grade Celsius, inregistrată în cazul unei femei, Anna Bagenholm, care a fost acoperită de o avalanşă de zăpadă,
Febra, pe de altă parte, adică valori peste 38 de grade Celsius, reprezintă reacţia de apărare a organismului în faţa unei infecţii, inflamaţii, intoxicaţii sau boli. Cea mai mare temperatură pentru un organism uman a fost înregistrată în 1980, la un pacient în vârstă de 52 de ani, şi a fost de 46,1 grade Celsius.
Stresul poate provoca apariţia febrei
În urma unor experimente ale căror rezultate au fost publicate în anii 2000, astăzi se ştie cu certitudine că stresul poate provoca creşterea temperaturii corporale. Într-o astfel de stare, ritmul cardiac se accelerează, tensiunea arterială creşte, mâinile transpiră, respiraţia devine mai scurtă şi sacadată, temperatura corpului poate trece peste limitele normale.
Este vorba, după cum subliniază o echipă de cercetători japonezi, de aşa-numita febră psihogenă, o creştere a temperaturii corporale cauzată de tensiunea emoţională (în preajma examenelor, înainte de un interviu, de o întâlnire importantă etc.) sau de stres cronic. În astfel de împrejurări, este afectată producţia de serotonină, hormon care asigură buna funcţionare a sistemului nervos. În plus, în starea de stres şi de anxietate, se produce şi un proces de vasoconstricţie, de tensiune musculară, de accelerare a metabolismului.
Febra psihogenă, spun specialiştii, poate fi o manifestare temporară sau un fenomen constant. Pentru astfel de cazuri, există câteva indicii care trebuie evaluate corect:
- creşterea temperaturii corporale generată de stres nu depăşeşte, de regulă, 37,5 grade Celsius;
- nu se leagă de alte probleme de sănătate; eventual se poate asocia cu dureri de cap şi senzaţie de slăbiciune;
- nasul şi mâinile rămân reci;
- dispare când persoana respectivă se concentrează asupra altor activităţi;
- medicamentele care, în mod normal, combat febra, nu au efect;
- cedează la duşuri fiebinti şi revine ulterior.
Controversa termoscanării în vremea pandemiei de coronavirus
În această perioadă în care, în întreaga lume, pandemia de coronavirus a impus luarea unor măsuri drastice, una dintre acestea este termoscanarea la intrarea în instituţiile publice sau private, în magazine, la locul de muncă, examene etc., cei care au o temperatură mai mare de 37,3 grade Celsius neavând acces.
Au existat şi există încă, în mass-media, pe reţelele sociale etc., diverse controverse legate de relevanţa acestei metode în lupta cu COVID-19. Cei mai mulţi medici susţin că, în pofida faptului că nu este o metodă infailibilă, pentru că termoscanerele pot da erori, este totuşi un mod de a ţine sub control răspândirea virusului. Tot specialiştii recomandă ca, atunci când aparatele indică valori mai mari sau aberant de mici, să se repete termoscanarea.
Pe de altă parte, există şi voci medicale care consideră că metoda termoscanării nu este eficientă, un studiu făcut de Școala de Igienă și Medicină din Londra arătând că, într-un aeroport, de pildă, nu ar putea fi detectate decât 54% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus, pentru că nu toţi cei infectaţi fac febră şi, pe de altă parte, febra poate să apară în aproximativ cinci zile de la infectare.
