Tensiometrul este un aparat de masurare a tensiunii arteriale, adica a presiunii sangelui in artere, controlul regulat al valorilor acesteia ajutand, pe fiecare in parte, sa previna consecintele nedorite ale hiper- sau hipotensiunii, sa poata lua, in timp util, masurile necesare pentru mentinerea starii de sanatate firesti. Daca pana nu demult tensiometrul era un instrument aflat exclusiv la indemana medicului, in prezent el poate fi procurat de oricine, utilizarea lui acasa fiind foarte usoara si chiar recomandata.

Inceputuri

Tensiometrul a fost inventat de medicul italian Scipione Riva Rocci, in 1896. Acest chirurg a avut ideea de a concepe un instrument, pornind de la o “calimara” – un recipient cu mercur – un tub din arama si o pompa de aer, pentru a masura semnele vitale ale pacientului aflat pe masa de operatie. Un astfel de control ii permitea sa prelungeasca sau sa scurteze interventia chirurgicala, in functie de reactiile particulare ale fiecarui pacient, reducandu-se semnificativ rata mortalitatii, destul de ridicata, la vremea respectiva, in cazul operatiilor. Scipione Riva Rocci si-a numit aparatul “sfigmomanometru”, un termen derivat din cuvantul grecesc “sphygmus”, care inseamna “puls”.

Utilizarea tensiometrului (sfigmomanometru) a fost ameliorata, in 1905, de medicul rus Nikolai Sergueievitch Korotkov, un pionier al chirurgiei vasculare. El a adaugat aparatului lui Rocci un stetoscop care permitea ascultarea, cu mai multa precizie, a zgomotelor arterei brahiale (a bratului). Este si motivul pentru care zgomotele care se aud cand se masoara presiunea arteriala se numesc “zgomotele lui Korotkov”. Aceasta imbunatatire a aparatului a permis primele masuraturi foarte exacte cu ajutorul carora s-a putut diagnostica hipertensiunea. Alte ameliorari au fost aduse tensiometrului de catre neurochirurgul american Williams Harvey Cushing, cel care este considerat cel mai mare neurochirurg al secolului al XX-lea si parintele neurochirurgiei moderne.

Tensiometrele clasice (manuale) sunt alcatuite dintr-o brasarda gonflabila care se fixeaza in jurul bratului, legata, printr-un tub, de un manometru (care indica presiunea sangelui) si o para de cauciuc prin care se mareste presiunea in manson. Para este prevazuta cu o supapa care permite controlul presiunii. Cand medicul masoara tensiunea, plaseaza brasarda gonflabila pe brat si mareste presiunea aerului, cu para de cauciuc. Aseaza stetoscopul pe artera bratului, in partea inferioara a brasardei, si lasa aerul sa iasa progresiv. Prima valoare indicata de manometru, corespunzand presiunii arteriale maxime, este presiunea sistolica, iar cea de-a doua, cea minimala, este presiunea diastolica.

Tensiometru electric, Foto: magemedical.com

Tipuri de tensiometre

In prezent, pe piata de profil, in afara tensiometrelor profesioniste, destinate in mod special, medicilor,  exista nenumarate alte oferte de tensiometre care pot fi folosite, cu usurinta si cu bune rezultate, acasa:

  • Tensiometre electronice (cu baterie, fara stetoscop) care se pozitioneaza pe brat – sunt usor de utilizat, cu singurul dezavantaj ca aparatul nu poate fi folosit decat acasa, deoarece bratul trebuie sa fie liber, deci cel care il foloseste trebuie sa se dezbrace, sa se aseze pe scaun, sa se relaxeze pret de cateva minute si sa nu vorbeasca in timp ce masoara tensiunea;
  • Tensiometre electronice care se pozitioneaza la incheietura mainii – au avantajul ca sunt mai mici, compacte, mai usor de transportat, dar trebuie fixate cu precizie, pentru a nu altera rezultatul masuratorii; de asemenea, tensiunea trebuie masurata in pozitia asezat pe scaun, cu bratul sprijinit, astfel incat tensiometrul sa se afle la nivelul inimii; daca tensiometrul se va afla sub nivelul inimii, va indica o tensiune mai mare, iar daca se va afla deasupra, va arata o valoare mai mica fata de cea reala;
  • Tensiometre digitale cu conectare la computer, care efectueaza automat trei masuratori succesive, monitorizeaza tensiunea arteriala matinala, indica pulsul neregulat, aritmiile etc.;
  • Tensiometre digitale optimizate pentru Ipad si Iphone, care salveaza datele in telefon;

Indiferent de aparatul folosit, pentru a se putea compara corect valorile, este bine ca tensiunea sa fie masurata mereu la acelasi brat (de regula, stangul) si aproximativ in aceleasi momente ale zilei (dimineata – inainte de micul dejun /seara – inainte de culcare).

Trebuie, de asemenea, sa se faca trei masuratori consecutive, la un interval de aproximativ doua minute, dupa care se va face media presiunii sistolice si media presiunii diastolice, pentru a se ajunge la un rezultat corect. Este metoda recomandata oficial, cunoscuta sub denumirea MAM (Masuratoare Arteriala Medie)

Tensiometru digital, Foto: bebecarucior.ro

De ce ar trebui folosit un tensiometru acasa?

tensiometru

Evident ca utilizarea, acasa, a unui tensiometru, nu substituie controlul medical, ori de cate ori este nevoie. Aceste aparate sunt utile mai ales pentru cei care sunt diagnosticati cu boli cardiovasculare, dar si pentru orice alta persoana care, controlandu-si periodic tensiunea, poate preveni o serie de complicatii.

Valoarea tensiunii poate fi relevanta si in raport cu momentele de oboseala inexplicabila, de enervare, de efort. De regula, rezultatele masuratorii ar trebui notate intr-un carnet, asociate cu ziua, ora, starea de spirit din momentul respectiv, pentru a putea furniza medicului, atunci cand este nevoie,  date cat mai precise, care sa conduca la un diagnostic/tratament corect.

In situatiile in care nu exista probleme de sanatate grave, valorile tensiunii ar putea fi si un indiciu pentru reglarea timpului de efort/odihna, pentru schimbari in regimul alimentar, in diverse tratamente etc.

Care este tensiunea arteriala normala?

Automasurarea tensiunii arteriale acasa va indica, intotdeauna, valori mai mici decat in cabinetul medicului, fapt explicabil prin “efectul halatului”, simpla prezenta a medicului crescand usor tensiunea.

Conform standardelor organizatiilor mondiale ale sanatatii, tensiunea arteriala este considerata ca fiind normala, la adulti, daca este inferioara valorilor de 135 mmHg (presiunea sistolica) si 85 mmHg (presiunea diastolica). Bineinteles ca sunt repere orientative, medicul fiind cel care poate stabili daca exista sau nu o problema de sanatate.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here