Cum definim teoria corzilor?

Teoria corzilor sustine ca absolut tot ce exista in univers (toate particulele care alcatuiesc materia si fortele) este compus din niste mici corzi fundamentale vibrationale. Mai mult decat atat, toate aceste corzi sunt identice. Singura diferenta dintre corzi, fie ca este vorba de o particula grea care face parte dintr-un atom sau o particula lipsita de masa care transporta lumina, este modelul de rezonanta (felul in care vibreaza). Toate obiectele, nu doar corzile fundamentale, au modele de rezonanta asociate cu acestea. Daca ciupesti coarda unei viori vei auzi in principal un singur ton. Acesta este modelul fundamental de rezonanta al corzii, sau frecventa sa. Iar rezonanta instrumentului nu se opreste aici. Corpul viorii are frecvente de rezonanta, care lucreaza pentru a amplifica sunetul creat de coarda vibrationala. In obiecte exista si rezonante care nu sunt muzicale. Un birou, de exemplu, are frecvente rezonante, sau un catarg, sau insasi planeta noastra.

In cazul anumitor obiecte, determinarea unei frecvente fundamentale de rezonanta este o sarcina usoara. Coarda isi exprima modelul fundamental atunci cand gradul de miscare aplicat asupra sa o face sa vibreze la “frecventa naturala”. La aceasta frecventa, miscarea corzii este de asa natura incat, atunci cand unda vibrationala ricoseaza, unda reflectata se adauga la miscarea undei primite. La frecvente putin mai mari sau mai mici, unda reflectata lucreaza impotriva undei primite, anulandu-i miscarea si reducand energia totala a undei. Fiecare model de rezonanta este un multiplu al frecventei fundamentale – fundamentala este jumatate dintr-o unda completa, cea de-a doua armonica este o unda completa, cea de-a treia armonica este o unda si jumatate, iar cea de-a patra armonica reprezinta doua unde. Acest model continua pe masura ce creste viteza miscarii aplicate corzii (teoretic, pana la infinit).

Linia de energie care formeaza “coarda fundamentala” din teoria corzilor are, de asemenea, vibratii rezonante. Insa, in cazul corzilor din teoria corzilor modelul de vibratie determina ce fel de particula este coarda. Un model de rezonanta determina coarda sa fie un foton, in timp ce un alt model o determina sa fie o particula grea gasita in nucleul unui atom. Tipul de particula este determinat de miscarea corzii si de energia asociata cu aceasta miscare. Conform faimoasei ecuatii a lui Einstein (E=mc2), energia si masa sunt echivalente – adica, cu cat un obiect contine mai multa energie, cu atat mai multa masa va avea, si invers. In teoria corzilor, aceasta echivalenta explica diferitele mase ale diferitelor particule – o coarda cu o energie mai slaba este mai usoara decat o coarda cu o energie mai ridicata.

Teoria corzilor explica, de asemenea, caracteristicile particulelor lipsite de masa care transporta fortele. Transportorii radiatiei electromagnetice, gravitatiei si fortelor nucleare slabe si puternice (fotoni, gravitoni, gluoni, bosoni gauge) interactioneaza cu alte particule in functie de modelele vibrationale de rezonanta ale acestora. Corzile fundamentale pot fi deschise (cu capete libere) sau inchise pentru a forma o bucla. Corzile din teoria corzilor sunt unidimensionale. In plus, matematica ce descrie corzile necesita 10 sau 11 dimensiuni.