In urma cu 250 milioane de ani unele specii de reptile au reusit sa se catere in copaci sau pe stanci si sa planeze pe sol pe distante scurte. Acesti zburatori aveau coaste mobile pe partile laterale ale corpului, vele si patagiu din piele folosite ca aripi. Primii dinozauri zburatori au fost pterozaurienii care de-a lungul perioadei Triasicului s-au transformat in zburatori activi, evoluand in numeroase specii care pana acum 65 milioane de ani au stapanit cerul.
Top 10 dinozauri cu aripi:
1. Quetzalcoatlus – A fost un dinozaur zburator cu coada scurta care a trait in Cretacicul superior, cu aproximativ 70 milioane de ani in urma. Avea anvergura aripilor de 11 m si greutatea de 90 kg. Se remarca prin creasta de pe cap cu rol de carma in timpul zborului avand in vedere coada sa scurta care nu putea fi utilizata in acest scop. In perioada de imperechere creasta isi modifica coloritul si avea rol de impresionare a femelei. Numele speciei de Quetzalcoatlus northropi a fost ales in onoarea lui John Knudsen Nortrop (producator american de aeronave) si se refera la sarpele cu pene Quetzalcoatl (divinitate azteca).
2. Ornithocheirus – A fost un dinozaur zburator cu coada scurta care a trait in perioada Cretacicului in America de Sud si Europa. Se asemana ca marime cu Quetzalcoatlusul, avea anvergura aripilor de 11 m si greutatea de 70 kg. Pe partea de deasupra falcilor avea cate o creasta rotunjita cu rol de stabilizare in timpul zborului, sau de atragere a femelelor de catre masculi in perioada de imperechere. Falcile erau dotate cu dinti ascutiti, situati la o anumita distanta unul de altul mai mare decat diametrul lor. Acest dinozaur avea un stil de viata asemanator cu cel al albatrosilor de azi, iar hrana sa era alcatuita din peste.
3. Pteranodon – Acest dinozaur zburator avea anvergura aripilor de 7-8 m si greutatea de 15 kg. A trait in perioada Cretacicului superior, cu aproximativ 70 milioane de ani in urma. Isi petrecea timpul in zonele de tarm, pe malurile de ape, iar hrana sa era formata din peste. Particularitatea sa consta in creasta mare de deasupra capului de cca. 1,2 m, care indeplinea rolul de carma in stabilizarea pozitiei in timpul zborului si schimbarea rapida a directiei. De asemenea, creasta avea si rol de contragreutate, tinand cont de faptul ca ciocul era foarte lung, greu si ascutit. La femele podoaba capilara era mai mica si mai rotunjita decat la masculi, iar la exemplarele tinere era mai putin dezvoltata.
4. Tropeognathus – Era un dinozaur zburator cu coada scurta care a trait in urma cu 110 milioane de ani, in perioada Cretacicului inferior. Avea anvergura aripilor de 3-6 m si greutatea de 15 kg. Ca specie se remarca prin forma bizara a ciocului, prin creasta osoasa de pe partea anterioara a falcilor si prin dintii ascutiti de marimi diferite. Ramasitele sale fosile au fost descoperite in Brazilia in anul 1987 si descrise de paleontologul Peter Wellnhofer.
5. Pterodactylus – A fost un dinozaur zburator cu coada scurta care a trait in perioada Jurasicului superior, pe teritoriul unde azi se afla Europa. Avea anvergura aripilor de 0,3-2 m si greutatea de 1,8-2 kg. Aceste creaturi traiau in colonii, isi ingrijeau cu mare atentie puii hranindu-i cu insecte si mici vietati. Pe sol se miscau greoi, dar in zbor erau in elementul lor, planau lasandu-se purtati de vant, iar cu batai verticale de aripi aterizau pe membrele din spate departate. Noaptea stateau precum liliecii, unul langa altul, prinsi cu ghearele de ramurile copacilor, cu aripile stranse langa corp si atarnand cu capul in jos.
6. Anhanguera – A trait in perioada Cretacicului inferior, cu aproximativ 110 milioane de ani in urma, in Europa si America de Nord. Avea anvergura aripilor de 5 m si se remarca prin ciocul lung inzestrat cu doua creste mici, rotunjite, una deasupra falcii superioare si alta pe falca inferioara. Acestea aveau rol in stabilizarea zborului atunci cand zbura deasupra apei pentru a prinde pestii ce inotau aproape de suprafata acesteia. Numele de Anhanguera inseamna ,,Diavol vechi”.
7. Cearadactylus – A fost o reptila zburatoare care a trait in perioada de inceput a Cretacicului, cu 110 milioane de ani in urma, in America de Sud. Avea anvergura aripilor de 4-5 m si cantarea 15 kg. Numele de Cearadactylus inseamna ,,Deget de ceara” si a fost ales in anul 1985 de paleontologii Leonardi si Borgomanero. Acest dinozaur se asemana cu un albatros, avea cicul prevazut cu dinti ce reuseau perfect sa retina pestii aluncosi, prinsi cu abilitate in timp ce plana aproape de suprafata apei marii.
8. Dsungaripterus – A trait in perioada de inceput a Cretacicului, cu aproximativ 120 milioane de ani in urma. Popula zonele de mal ale apelor si se hranea cu pesti, moluste, crabi, plancton, animale moarte si insecte. Era un dinozaur zburator cu coada scurta care avea anvergura aripilor de 3 m si impresiona prin creasta lunga de deasupra capului, ce se intindea de la varful botului pana la frunte. Rolul ei era de recunoastere a speciei, de semnalizare si de imbunatatire a calitatii zborului. Unii experti considerau ca in timpul zborului creasta putea actiona ca o carma, altii insa ii gasesc doar un rol de element decorativ de atragere si impresionare a femelelor in perioada de imperechere. La masculi creasta era intotdeauna mai mare decat la femele.
9. Rahmphorhynchus – Acest dinozaur zburator cu coada lunga a trait in perioada Jurasicului superior si avea anvergura aripilor de 0,5-1,8 m, greutatea de 2 kg. Coada era de trei ori mai mare decat trunchiul, se termina cu un element de forma ovala sau triunghiulara care indeplinea rolul de carma. Corpul era acoperit de blana deasa, care se banuieste ca il camufla perfect prin coloritul ei si il proteja foarte bine de frig. Craniul era lung si subtire, falcile prevazute cu dinti ascutiti astfel ordonati incat treceau unii pe langa altii si reuseau sa zdrobeasca pestii sau insectele cu care se hranea. Pe sol se deplasa greoi, in zbor insa avand aripile mari reusea sa atinga o viteza mare si sa planeze ore in sir, lasandu-se purtat de vant.
10. Pterodaustro – Acest dinozaur zburator cu coada scurta impresiona prin ciocul sau curbat in sus, ce avea rol de filtrare a apei prin constructia sa deosebita. In partea anterioara a ciocului avea aproximativ 500 perisori ascutiti, desi si simetrici, cu ajutorul carora reusea sa prinda animale acvatice mici din apa marii. Partea superioara a ciocului avea dinti mici si ascutiti pentru maruntirea ulterioara a prazii. Popula locurile din apropierea malurilor de ape de pe teritoriul unde azi se afla Argentina, sau zonele de tarm ale marilor, unde vana hrana sa preferata formata din pestisori si crustacee mici. Avea anvergura aripilor de 1,2 m si greutatea de 2 kg.
