Top 5 cele mai frumoase cetăți medievale de vizitat în România

Aflate veșnic în calea invadatorilor străini, cele trei țărișoare române au cunoscut de-a lungul secolelor o istorie continuă a apărării teritoriale și politice. Așa se face că s-au construit multe cetăți medievale, toate având „ordin” să stea de pază în punctele strategice ale pământului românesc. Câteva dintre cele mai faimoase cetăți medievale ale României au fost restaurate și ni se înfățișează astăzi în toată splendoarea lor, dar, de data aceasta, în rol de atracții turistice.

Cetatea Neamțului

Cetatea Neamțului este una dintre cele mai vechi și pline de legende cetăți medievale ale României. Între zidurile sale s-au desfăşurat episoade istorice dramatice; numele cetății se leagă indubitabil de cel al unora dintre cei mai mari eroi ai Moldovei.

Cetatea Neamțului a fost construită la finalul secolului XIV, în vremea domniei lui Petru Mușat; a devenit însă de nebiruit sub domnia lui Ştefan cel Mare care a întărit-o, înălțând zidurile de apărare, adăugând patru bastioane și construindu-i podul în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. La 1600, cetatea Neamțului s-a închinat de bunăvoie lui Mihai Viteazul, deschizându-şi larg porțile și primindu-l pe primul unificator al celor trei țări române.

Circa o sută de ani mai târziu, în cetatea Neamțului se desfășoară unul dintre episoadele cele mai răsunătoare ale istoriei Moldovei: numai 19 plăieși închiși în cetate resping asediul condus de armata numeroasă a polonezului Ioan Sobieski.

Din anul 1996, cetatea Neamțului este restaurată cu ajutorul fondurilor europene și redevine una dintre bijuteriile arhitecturale medievale ale Moldovei. Este construită în cea mai mare parte din piatră de râu și piatră de gresie verde. Un șanț adânc de apărare este săpat în jurul ei, lăsând impresia că cetatea reprezintă o insulă imposibil de cucerit; intrarea se face pe un pod.

În curtea interioară turiștii vor regăsi atmosfera specifică Evului Mediu, căci toate sălile și încăperile cetății au fost restaurate și redecorate exact ca pe timpuri. O serie de manechine au fost plasate în așa fel încât să redea fidel secvențele obișnuite din sala armelor, bucătari, camerele soldaților, închisoare și sala sfătuirii.

Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina se bucură de faimă internațională, reprezentând una dintre cele mai frumoase și bine întreținute atracții turistice medievale ale României. A fost construită la începutul secolului XVIII, chiar pe vechiul loc al unui castru roman (urmele castrului sunt încă vizibile) și a cetății Bălgrad.

A fost clădită cu scop de apărare, habsburgii căutând să o așeze în calea expansiunii otomane. Dispune de 7 bastioane impunătoare, denumite astfel: Trinitate, Sfântul Ştefan, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano, Sfânta Elisabeta,Sfântul Mihail și Eugeniu de Savoia. Privit de sus, sistemul de fortificații al cetății Alba Carolina are forma unei stele cu 7 colțuri.

Cele mai impresionante sunt însă porțile cetății, îmbrăcate în sculpturi și basoreliefuri deosebit de frumoase, inspirate de cele mai răsunătoare bătălii din istoria omenirii. Cea de-a treia poartă este și cea mai renumită, fiind înălțată într-un stil grandios și prevăzută cu un pod fix; chiar deasupra acestei porți se află un set de mai multe sculpturi, de un alb strălucitor (calcar) ce atrag privirile turiștilor.

Statuia cea mai reprezentativă și emoționată este însă la interiorul cetății – statuia lui Mihai Viteazul, realizată într-un stil marcat de măreția momentului în care domnul Ţării Românești a pătruns biruitor pe porțile din Alba Iulia.

La interiorul cetăţii au fost păstrate cele mai importante construcții medievale: casele destinate comandanților, depozitele de arme, depozitul de provizii alimentare și palatul princiar, unele închisori.

Astăzi, cetatea Alba Carolina surprinde prin frumusețea detaliilor conservate, prin monumentele ce evocă episoade istorice importante și prin atmosfera pur medievală, întreținută de prezența gărzilor de pază, costumate ca pe vremuri.

Cetatea Făgărașului

Cetatea Făgărașului a ocupat locul al doilea într-un top internațional al celor mai frumoase cetăți medievale. A fost construită la începutul secolului XIV, dar forma actuală, de cetate fortificat-o i-a fost dată în secolul XVI, sub domnia lui Ştefan Mailat, voievod al Transilvaniei.

Zidurile cetății au fost întărite, dublându-și grosimea, iar la interiorul construcției au fost clădite noi încăperi. Momentul de glorie al cetății Făgăraș a culminat cu domnia lui Mihai Viteazul care a intrat în posesia ei imediat după unirea celor trei țări române și a dăruit-o cadou soției sale, doamna Stanca.

Aici a fost ascuns și tezaurul domnitorului și s-a înălțat la interior o biserică ortodoxă. Doamna Stanca a sfârșit însă ca roabă a cetății Făgăraș, după uciderea lui Mihai Viteazul. Din secolul XVII, cetatea devine reședința regală a principilor Transilvaniei și unul dintre locurile de întrunire a Dietei Transilvaniei.

Sub perioada regimului comunist, cetatea Făgărașului a devenit una dintre cele mai temute închisori politice. În prezent, a fost restaurată și deschisă turismului.

Se pot vizita toate cele 66 de încăperi, amenajate de-a lungul a 5 etaje. Cetatea este înconjurată de un șanț adânc în care au fost abătute apele Oltului, ducând la o priveliște de poveste.

Cetatea Aiudului

Cetatea Aiudului aparține județului Alba și este una dintre cele mai vechi cetăți medievale ale României. A fost înălțată în secolul XIII, pe locul unei foste așezări daco-romană, de secol III. Cetatea Aiudului are forma unui pentagon cu turnuri de până la șapte laturi; aceste turnuri aparțineau diverselor bresle meșteșugărești ale Aiudului, ai căror reprezentanți erau obligați să îndeplinească funcții militare.

Existau 9 turnuri: turnul măcelarilor, turnul croitorilor, turnul olarilor, turnul cizmarilor, turnul dogarilor, turnul lăcătușilor, turnul blănarilor, turnul Kalendas (frânghierilor) și turnul porții. Fiecare dintre turnuri era locuit, accesul făcându-se pe scări circulare de lemn.

Cele mai multe dintre construcțiile aflate între zidurile cetăţii Aiudului erau de natură religioasă: Biserica Evanghelică Luterană, Biserica Reformată Calvină, două clădiri parohiale și construcția oficiului parohial. Tot aici s-au clădit și Palatul Voievodal al lui Gabriel Bethlen, unde funcționează Muzeul de Istorie.

Este una dintre cele mai bine conservate cetăți medievale din România, bucurându-se de vizita unui număr mare de turiști din toate colțurile lumii.

Cetatea Sucevei

Cetatea Sucevei este una dintre puținele cetăți medievale ale României care nu a putut fi cucerită niciodată de către dușmani. Este sinonimă cu numele lui Ştefan cel Mare care i-a dăruit statutul de cetate de scaun, cu toate că de construcția ei inițială s-a învrednicit Petru I, la finalul secolului XIV.

Cetatea Sucevei a fost întărită și consolidată de Ştefan cel Mare și a devenit inclusiv locul bogăției și fastului. Fosta reședință rezidențială a lui Petru I a fost îmbrăcată într-un zid de apărare ce a înconjurat-o perfect, făcând-o de necucerit.

Celor trei turnuri de apărare li s-au adăugat încă șapte bastioane. Intrarea a fost așezată la capătul unui pod mobil și prevăzută cu o capcană pentru musafirii nepoftiți. Sub domnia lui Petru Rareș, cetatea Sucevei este predată otomanilor de câțiva boieri trădători.

La 1600, cetatea Sucevei se predă din proprie inițiativă lui Mihai Viteazul. Din anul 1950, încep lucrări de restaurare a cetății, întrerupte și iarăși reluate până după anul 2005. Sub aspectul ingeniozității militare, este una dintre cele mai frumoase cetăți medievale ale României.