Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume arată că sunt, pe glob, aşa-numitele “zone albastre”, în care oamenii trăiesc în armonie cu natura şi cu ei înşişi, care preţuiesc lucrurile care le aduc bucurie, care au obiceiuri de viaţă, obiceiuri alimentare şi o imunitate naturală, care îi ţin departe de boli, care nu ştiu ce înseamnă stresul, crizele cardiace, cancerul, obezitatea, diabetul, osteoporoza, maladiile degenerative ale sistemului nervos (Alzheimer, Parkinson etc.) etc. şi pentru care speranţa de viaţă trece adesea de o sută de ani.
Iată aceste popoare/populaţii, despre care oamenii de ştiinţă s-au interesat, au făcut studii, fiind surprinşi de sănătatea lor excepţională, ferită de bolile secolului acesta, şi care ne-ar putea inspira si pe noi pentru o viaţă mai bună, mai echilibrată, mai senină:
Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume – Locuitorii din Valea Vilcabamba, din Ecuador
Vilcabamba este un orăşel cu numai 4 800 de locuitori, din Ecuador, ţară din nord-vestul Americii de Sud. Vilcabamba este situat la altitudinea de 1 700 de metri, între culmile spectaculoase ale Anzilor Cordilieri, într-o vale supranumită “Valea longevităţii”.
După publicarea unui articol în National Geographic, în care se consemna, pentru prima dată, că aici trăiesc de zece ori mai mulţi oameni a căror vârstă depăşeşte o sută de ani decât în diverse regiuni ale Occidentului “civilizat”, nenumăraţi turişti s-au îndreptat spre această zonă, în căutarea secretului bunăstării şi al tinereţii veşnice şi mulţi s-au stabilit aici pentru totdeauna, părăsindu-şi tara de origine şi stilul de viaţă occidental.
Mulţi dintre aceşti străini, care au rămas aici pentru “buen vivir”, s-au apucat de agricultură, s-au adaptat la obiceiurile localnicilor, au construit ferme şi contribuie la binele comunităţii prin produsele lor ecologice.
Locuitorii din Valea Vilcabamba par să respire “fericire”. Sunt mereu zâmbitori, calmi şi amabili şi sunt convinşi că trăiesc într-un adevărat paradis, cu nenumărate beneficii – aer curat, apă de munte excepţională, bogată în minerale, alimente ecologice prin natura lor, un climat ideal pe tot parcursul anului, cu o temperatură medie de 20 de grade Celsius, ceea ce scuteşte organismul de şocurile termice şi care, în acelaşi timp, favorizează agricultura.
În micile magazine, restaurante şi cafenele, totul este “ecologic”, pentru că totul provine din producţia locală, fără pesticide şi îngrăşăminte. În general, alimentaţia celor din Vilcabamba este predominant vegetariană (legume, fructe, cereale produse în zonă), cu puţină sare, substituită de diverse condimente sau de plante aromatice.
Dar, dintre toate, se pare că un rol esenţial în păstrarea sănătăţii şi a vitalităţii până la vârste înaintate îl are calitatea apei care hidratează şi purifica organismul.
Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume – populaţia Hunza, din Kasmir
În Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume se află, indiscutabil, populaţia Hunza, din Kasmir, în nordul Pakistanului, la graniţa cu Afganistanul şi China, despre ale cărei origini se spune că sunt vechi de peste 2000 de ani, întemeietorii fiind trei soldaţi ai lui Alexandru cel Mare, care s-au căsătorit cu femei persane şi au rămas în spectaculoasa Vale a Kasmirului, lungă de aproximativ 160 de kilometri, înconjurată de vârfuri muntoase de peste 7000 de metri.
Cei peste 25 000 de locuitori Hunza trăiesc într-o armonie perfectă cu natura şi au atras atenţia lumii întregi prin felul lor de a fi, prin obiceiurile lor şi, mai ales, prin faptul că speranţa medie de viaţă este, în această regiune, între 110 şi 120 de ani.
Femeile îşi conservă până la vârste înaintate alura tinerească şi sunt foarte inteligente, bărbaţii sunt puternici, pot să străbată cu uşurinţă peste două sute de kilometri pe jos, pe cele mai aspre cărări de munte, să înoate pe sub calote glaciare, doar din plăcere, fără să obosească, fără să se îmbolnăvească, pot să procreeze chiar şi la vârsta de 80 de ani.
Populaţia Hunza trăieşte în case cu grădini şi terase, pe care le întreţin printr-un sistem original de canalizare, din piatră, alimentat cu apă provenită din topirea gheţarilor. Ei ştiu că pământul nu trebuie udat în exces, pentru a nu distruge nutrienţii din sol şi, pentru vreme de secetă, au o rezervă de apă în munţi.
Există foarte multe motive pentru care locul acesta este cel al “tinereţii fără bătrâneţe”, dar principalele secrete ale sănătăţii şi longevităţii poporului Hunza se leagă de apă şi de alimentaţie.
Apele din Valea Hunza sunt foarte bogate în minerale, iar pentru băut este folosită numai apa din gheţari, atât de preţuită încât nu există gest de mai mare prietenie decât a oferi musafirilor astfel de apă, inclusiv la masa regelui.
Mesele de peste zi sunt dese şi frugale – caise proaspete sau fierte (bogate în potasiu), cu cereale, pâine nedospită, la micul dejun, o gustare similară în jur de ora 10, la care se pot adăuga legume proaspete sau fierte, la prânz, caise uscate, seara , până în ora 19, o masă substanţială cu pâine nedospită şi legume şi fructe de sezon.
Pâinea nedospită (chappatis) este făcută din grâu sau din alte cereale măcinate chiar înainte de a le folosi şi se consumă unsă cu puţin unt. Toate acestea reprezintă în jur de 1900 de calorii pe zi, spre deosebire, de exemplu, de populaţiile occidentale care consumă, în medie, 3300 de calorii zilnic.
Unul dintre cei mai buni cunoscători ai populaţiei Hunza, medicul, cercetătorul şi publicistul John H. Tobe, sublinia, în scrierile sale, că un factor esenţial pentru sănătatea fizică şi psihică a acestor oameni este, cu siguranţă, şi peisajul în mijlocul căruia trăiesc, precum şi răgazul de meditaţie şi de contemplare a naturii pe care fiecare şi-l ia. Fiecare casă are, obligatoriu, la etajul întâi, un balcon orientat spre peisajul mirific al muntelui, acesta fiind locul preferat de meditaţie al oamenilor Hunza.
Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume – Abkhazii din Caucaz
Abhazii sunt un grup etnic din Caucaz, din regiunea Abkhazia, situată în partea estică a Mării Negre, şi care şi-a declarat independenţa de Georgia în 1992. Această populaţie este cunoscută de multă vreme pentru speranţa de viaţă de peste 90 de ani. În 1973, în nenumărate publicaţii occidentale, apărea ştirea că cel mai longeviv abhaz a încetat din viaţa la vârsta de 168 de ani.
Deşi viaţa abhazilor este extrem de dură, şi din pricina condiţiilor naturale, şi din pricina sărăciei, spre deosebire de alte “zone albastre” ale globului, totuşi oamenii aceştia par a-şi trăi viaţa extrem de sănătoşi (de exemplu, nu au probleme de auz sau de vedere nici la 80-90 de ani), munca susţinută şi un regim alimentar simplu părând a fi secretul lor.
Legumele, zarzavaturile, fructele de sezon (consumate cu coajă, unde sunt concentrate vitaminele, mineralele şi fibrele), ceaiurile, cerealele sunt alimentele de bază. Mărul este fructul lor preferat (cu puternice proprietăţi antioxidante), în această regiune existând peste 6000 de varietăţi de măr, fruct pe care îl consumă de-a lungul întregului an. Atât de important este acest fruct pentru abhazi, încât în jurul lui s-au ţesut, de-a lungul timpului, o mulţime de mituri şi legende.
Din categoria legume şi zarzavaturi, preferate sunt varza albă şi roşie, brocoli, conopida, ridichiile, bogate în săruri minerale, oligoelemente, substanţe antioxidante, vitamina A, vitamina C. De asemenea, leguminoasele cu păstăi (fasole, mazăre), surse de vitamina B şi minerale (magneziu, calciu, potasiu, fier), care joacă un rol important în înnoirea celulelor organismului, nu lipsesc din meniul zilnic.
Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume – Japonezii din Okinawa
Japonia este una dintre ţările în care mulţi oameni trăiesc sănătoşi până la vârste înaintate, iar aceste persoane sunt extrem de respectate. În urmă cu câţiva ani, trăiau în Japonia peste 55 000 de oameni cu vârsta peste 100 de ani. Alimentaţia, modul de viaţă, cultura, respectul reciproc, armonia dintre generaţii şi, probabil, moştenirea genetică explică această longevitate.
Mai ales japonezii din Insula Okinawa sunt vestiţi din acest punct de vedere. Insula Okinawa ocupă o suprafaţă de 1201 kilometri pătraţi, are o lungime de 107 kilometri şi a fost locuită din timpuri preistorice. Se bucură de un climat subtropical, aici cultivându-se mai ales sfeclă de zahăr, leguminoase şi ananas.
Despre zestrea genetică a locuitorilor din Insula Okinawa, specialiştii spun că au anumite gene care îi protejează în faţa bolilor (în special cele cardiovasculare). În plus, au gene care îi împiedică să consume anumite tipuri de alcool, deoarece nu le pot tolera, astfel încât consumul de alcool este extrem de scăzut. Stresul este controlat prin exerciţii de meditaţie tradiţionale şi prin practicarea artelor marţiale (karate), care aici îşi au originea.
Esenţială pentru sănătate este însă dieta, cu mult orez şi peşte crud, struguri, rodii şi alte fructe proaspete sau uscate. Carne nu se consumă decât o dată sau de două ori pe săptămână. La acestea se adăugă ceaiurile, mai ales cel dintr-o plantă pe care băştinaşii o numesc “ghetto”, cu proprietăţi antioxidante şi, zilnic, ceai verde, considerat a fi un “elixir de viaţă lungă”, bogat în potasiu şi fluor, care are un rol important si în prevenirea cariilor dentare.
De remarcat este şi faptul că, tradiţional, japonezii, inclusiv cei din Okinawa, nu consumă lapte şi produse lactate. Cu toate acestea, nu prezintă risc de fracturi sau de alte afecţiuni legate de masa osoasă.
Japonezii din Okunawa respectă, de asemenea, cu stricteţe, ritualul mesei, fără grabă, niciodată mai puţin de 20 de minute acordate unui astfel de moment. Specialiştii în nutriţie spun că este un obicei foarte bun, dat fiind faptul că senzaţia de saţietate apare la aproximativ 20 de minute de la ingerarea primului aliment, deoarece după această perioadă creierul detectează creşterea nivelului de zahăr în sânge.
Cretanii şi faimosul lor regim alimentar care le asigură longevitatea şi starea de sănătate
În Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume, locuitorii din Insula Creta ocupă un loc privilegiat. Regimul mediteranean sau “regimul cretan” este, astăzi, un punct de referinţă atunci când se caută o dietă sănătoasă şi, mai mult, un stil de viaţă.
Cretanii îşi respectă modul de viaţă, obiceiurile, în virtutea tradiţiei, dar dieta lor a devenit cunoscută după ce profesorul Serge Renaud, un om de ştiinţă francez, a publicat un studiu despre caracteristicile dietei cretane, arătând avantajele acesteia cu ajutorul unor grupuri de voluntari. Dieta mediteraneană reglează colesterolul, previne apariţia diabetului, a bolilor cardiovasculare, a obezităţii, a bolilor degenerative.
Principiile regimului mediteranean sunt următoarele: legume (roşii, în cantităţi mari, inclusiv sub formă de suc, plus fasole, mazăre, linte, ceapă, usturoi) şi fructe (proaspete şi uscate) specifice anotimpurilor, din abundenţă; ouă, carne de peşte (somon, macrou, hering, sardine, ton), fructe de mare (de două ori pe săptămână); cereale integrale; ulei de măsline, ulei de rapiţă, bogate în Omega 3 (cu sublinierea că locuitorii din Creta nu consumă unt); produse lactate fermentate (brânză de capră, de oaie şi iaurt, fără excese); vin roşu (cu moderaţie, un pahar pe zi, în timpul unei mese); zahăr în cantităţi mici (se recomandă zahărul natural, prezent în fructele de sezon, și mierea); condimente (anason, turmeric, scorţişoară, ghimbir, chili, ardei iute, şofran etc.).
Modul de viaţă mediteranean presupune, pe lângă dietă, şi mult timp petrecut în aer liber, la lumina naturală, practicarea unor activităţi fizice, somn de calitate, bună dispoziţie şi echilibru în toate.
Cele mai sănătoase popoare din lume – “Paradoxul francez”
“Paradoxul francez” este o expresie care are legătură cu excepţionala sănătate a locuitorilor din sud-vestul Franţei şi face referire la un studiu epideomiologic făcut în această zonă, care arată, printre altele, o surprinzătoare contradicţie între alimentaţia bogată în grăsimi, consumul de vinuri franţuzeşti al oamenilor din această regiune, pe de o parte, şi longevitatea acestora, pe de alta.
Un studiu făcut de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), făcut în 1991, arată că, în această regiune, s-au înregistrat de patru ori mai puţine cazuri de maladii cardiovasculare decât în alte ţări în care consumul de grăsimi saturate provoacă astfel de boli, iar speranţa de viaţă este în jur de 90 de ani.
Explicaţia, deşi controversată, ar putea fi vinurile roşii din zonă, care ar contracara efectul grăsimilor. La acest fapt s-ar adăuga şi prezenţa în alimentaţie a uleiului de măsline, a cărnii de peşte, a fructelor şi legumelor proaspete, precum şi salatele şi infuziile de “Iarbă grasă”, o plantă cu frunze acrişoare, bogată în Omega 3, care creşte spontan sau cultivată în Europa, dar şi în Asia şi America.
Pe teritoriul românesc, de exemplu, Iarba grasă (Portulaca Oleracea), căreia i se mai spune şi “Iarba porcului” şi pe care mulţi o consideră doar o buruiană, este cunoscută şi folosită terapeutic încă de pe vremea dacilor, mai ales pentru tratarea bolilor de stomac.
Insula Ikaria, Grecia – Paradis natural şi oameni sănătoşi
În Top 7 cele mai sănătoase popoare din lume se află şi locuitorii de pe Insula Ikaria, din partea de răsărit a Mării Egee, între Samos, Chios şi Mykonos. Are o suprafaţă de 660 kilometri pătraţi şi o lungime de 160 de kilometri, cu un climat mediteranean, temperatura medie a anului fiind de 20 de grade Celsius.
Insula Ikaria este vestită pentru longevitatea locuitorilor săi, aflându-se de mult timp, pe lista “zonelor albastre”. Secretul vieţii lungi şi sănătoase a oamenilor de aici constă în activitate fizică moderată, în principii de viaţă solide, precum libertate, echilibru, empatie şi respect reciproc. Alimentaţia lor este preponderent vegetariană – ciuperci, legume, ierburi, cereale, cartofi, lapte de capră, cafea, ceaiuri diverse. Un rol important în menţinerea stării de sănătate îl au şi izvoarele termale din zonă.
