Cuvantul cometa inseamna in limba latina steaua cu coada ca si in greaca de altfel, sau mai bine spus steaua cu par. Cometele sunt nebuloase mici, care se incadreaza tot in categoria corpurilor ceresti, si asemeni corpurilor ceresti, ele se rotesc in jurul Soarelui. O imagine deosebita o constituie insa o cometa mai ales atunci cand aceasta ajunge langa Soare, putand fi mai vizibila atat coada, cat si capatul sau luminos. Foarte multe comete insa se apropie de Soare doar ca raman acolo pentru un timp destul de scurt.
Componentele unei comete
O cometa este formata din urmatoarele parti: un nucleu solid, de centru, un cap rotund sau o coama asemeni unui leu, care ii inconjoara capul si finalmente coada de praf si de gaze, lunga, ce vine in prelungirea capului.
Partea puternica, materiala a cometei sau mai bine zis solida, are practic un nucleu inchis la culoare, de dimensiuni destul de mici. Substantele din componenta nucleului unei comete sunt reprezentate de un fel de gaz in stare inghetata (care se afla la o temperatura de -270 de grade celsius) si alte tipuri de compusi de natura organica, de exemplu, metanol, cianura de hidrogen, monoxid de carbon, etanol sau etan. In momentul in care o cometa intra in sistemul solar, ea poate avea un nucleu cu diametrul de pana la 40 de kilometri, cel mai mic cunoscut, fiind cel de 100 de metri. In cazul in care o cometa nu se afla la o distanta mica, deci este foarte departe de Soare, ea poate sa aiba o temperatura mult mai scazuta fata de cea prezentata.
In plus se mai poate vorbi aici si de mentinerea gazelor intr-o stare solida, atat timp cat sunt in interiorul nucleului. O alta denumire adresata cometelor mai este si aceea de bulgare de zapada murdara avand in vedere temperatura sa foarte scazuta, si mai ales pentru ca gheata este cea care primeaza ca element in compozitia lor. Chiar daca atunci cand se apropie de Soare tot ce inseamna gaz la o cometa se volatilizeaza, o anumita parte din nucleu va ramane intreaga, mai exact in stare solida, pentru ca este ocrotit de un anume strat de pulbere, ce nu conduce bine gazele. Cele mai intunecate corpuri ceresti din tot sistemul solar sunt cunoscute a fi aceste nuclee ce apartin cometelor si ca sa va faceti o idee mai buna ne raportam la lumina pe care o reflecta asfaltul si anume la 7% fata de constatarea pe care Sonda Giotto a constatat-o la nivelul nucleului cometei Halley, aceasta fiind de 4%.
Coama unei comete este alcatuita dintr-un nor foarte mare constituit din gaze, acesta este imens in functie de marimea nucleului, deoarece este plasata in jurul sau. Aceasta coama capata proportii mai mari pe cat de tare se apropie fata de Soare, exact ca si cand ai turna gaz pe foc, iar focul se inteteste, de fapt nucleul avand si el gaze in componenta, acestea incep sa se consume, producand astfel o coama mult mai impresionanta si de dimensiuni mai mari. Iar pe masura ce se apropie de Soare, o cometa se topeste practic, nucleul sau de gheata se volatilizeaza, motiv pentru care apare praful din urma, gazul, cu o dimensiune deloc neglijabila, denumita astfel coada cometei. Insa coama si nucleul reprezinta ceea ce noi am denumit putin mai devreme capul cometei.
Coada unei comete poate sa fie de mai multe forme in functie de traiectoria acesteia, cert este insa ca aceasta are in componenta asa cum am precizat mai multe gaze, foarte mult praf, rezultate din arderea sau topirea ghetei din nucleu. Unii specialisti sunt de parere ca lungime cozii unei comete variaza si in functie de viteza cu care aceasta se deplaseaza dar si de marimea cometei, mai degraba de multitudinea de gaze ce se consuma. Insa aici mai pot aparea si o serie de alte variabile cum ar fi apropierea fata de Soare, care poate sa faca arderea mult mai intensa.
Coada unei comete insa va fi vizibila in directia inversa Soarelui, din cauza unei presiuni create de lumina si de vantul de la nivelul Soarelui, ce au in componenta si foarte multe variabile de natura electrica, foarte incarcate. Dupa cum spuneam coada unei comete poate sa fie de mai multe tipuri iar aici avem urmatoarele: multipla, curba, dreapta sau unica. Cele mai multe comete prezinta o coada dubla, deoarece se formeaza una din gaz si una din praf, aceasta din urma putand fi vazuta pentru ca lumina Soarelui o reflecta, iar cea de gaz poate sa fie observata deoarece ea are in componenta gaz ionizat.
Astfel ca se creeaza o aureola galbena – albuie, de la praful din particule iar culoarea verzuie sau albastra este data de gazele ionizate. Coada unei comete poate sa aiba lungimi foarte mari, ea masurand chiar peste o unitate astronomica, fiind direct proportionala cu distanta dintre Soare si cometa, astfel ca daca o cometa este mai aproape de Soare ea va avea o coada mai lunga.
