Dintre traditiile popoarelor din sud-estul Europei, cele grecesti par a fi cele mai apropiate de obiceiurile romanesti, desi vecinatatea geografica ar fi justificat mai multe asemanari cu cele ale popoarelor de origine slava (bulgarii, de exemplu). Pe de alta parte, se poate constata ca astazi, colindatul la greci nu mai este o traditie atat de puternica, dar in timpuri mai vechi, cantecele ritualice de sarbatori se caracterizau printr-o mare varietate si bogatie.

Colindatul la greci se leaga de Craciun, de Anul Nou si de Boboteaza si este lasat, in mare parte, in grija copiilor, in timp ce la noi, la romani, merg la colindat copii, tineri si oameni maturi, deopotriva.

Mos Craciunul grecilor este Sfantul Vasile, protectorul Asiei Mici. El este cel care aduce copiilor dulciuri si alte cadouri. Sosirea lui este anuntata de colindatori, printr-un cantec religios in care Sfantul este slavit si care are ca subiect o legenda a carei origine se afla in Vechiul Testament, in care se spune ca toiagul Sfantului Vasile a infrunzit si a inflorit. Cantecul religios este urmat, de regula, de unul “profan”, in care sunt laudati stapanii casei la care au poposit, cei prezenti, ca si cei absenti, ceea ce presupune o buna cunoastere a membrilor colectivitatii, li se ureaza de fericire si bunastare. E vorba de asezarile rurale in care oamenii, ca si la noi, se cunosc foarte bine intre ei.

De multe ori, colindatul la greci cuprinde si o urare pentru casa sau gospodarie, mai ales la gospodariile oamenilor mai instariti, carora colindatorii vor sa le arate un respect deosebit. Intr-o colinda de gospodar, i se ureaza acestuia: “Cate stele sunt pe cer si cate frunze sunt pe copaci/Atatia bani are boierul nostru, atatia galbeni si atatia piastri”, iar daca acesta are fata de maritat, pentru ea se ureaza “maritis cu noroc” si “zestre mare”. Cetele de colindatori, fiecare avand un conducator, pornesc de la casa preotului, caruia ii adreseaza indemnuri de felul: “Sus cucernice parinte, scoala-te si nu dormi asa de greu/Caci insusi Dumnezeu trage clopotele de rasuna pamantul si cerurile”.

In zona Muntelui Olimp, cele mai vechi si frumoase colide sunt cele de pastor care, uneori, se desfasoara sub forma unor mici scenete: “-Ale cui sunt oile acestea cu talangi de argint la gat?/-Ale boierului nostru sunt oile acestea cu talangi de argint!/-Si a cui e stana aceasta impletita cu cu salbe de galbeni?/-Tot a boierului nostru si stana impletita cu salbe de galbeni” etc.

Daca din exemplele de mai sus, colindatul la greci pare a fi foarte asemanator cu cel traditional, din satele romanesti, exista, in schimb, o categorie de colinde pe care nu o vom intalni la niciun alt popor: colindele de marinar. Fara nicio indoiala, pot fi considerate ca fiind printre cele mai caracteristice pentru acest popor atat de priceput in mestesugul navigatiei, astazi, ca si in trecut. Colindele de marinar au aparut, probabil, dupa modelul celor referitoare la alte ocupatii si urarile sunt legate vantul bun, de corabia frumoasa si de Dumnezeu, Fecioara Maria si Sfantul Nicolae, patronul spiritual al corabierilor, care sa ii ocroteasca: “In prora corabiei sta de veghe insusi Domnul Christos/In mijlocul ei Prea Sfanta Fecioara/Iar indarat, la carma, sade Sfantul Nicolae/Sa dea Dumnezeu sa te duci in Englitera/Ca sa iti incarci corabia cu galbeni”.

Citește și:  Efectul de turmă şi comportamentul social gregar. De ce tind oamenii să se conformeze grupului?
Sarbatoarea nasterii Domnului Iisus Hristos, Foto: vulgarmorality.wordpress.com
Sarbatoarea nasterii Domnului Iisus Hristos, Foto: vulgarmorality.wordpress.com

Colindatul la greci incepe cu formule caracteristice, prin care se cere permisiunea de a colinda: “Daca e cu voia dumneavoastra sa spunem colindele…”, “Buna seara la dumneavoastra, noroc bun la dumneavoastra…”, “Bine v-am gasit sanatosi, cinstiti boieri” s.a.m.d., iar la final, vin urarile directe si cererea de daruri: “Stapanul sa traiasca multi ani/Sa traiasca o suta de ani/Ba chiar sa-i si intreaca…” sau “Dezleaga, boierule, punga de argint, dar nici galbenii de aur sa nu lipseasca…”

La inceputul epocii crestine, Sarbatoarea Craciunului era intampinata cu vase de lemn, impodobite cu lumanari aprinse, care semnificau sfarsitul iernii, dat fiind faptul ca Nasterea Domnului, la 25 decembrie, s-a suprapus, ca data, peste sarbatoarea precrestina a zeului Mithra. Mai tarziu, in timpul colindatului la greci, in loc de vase de lemn, se purtau, in brate, corabii miniaturale, cantandu-se “Kalanta”, un imn de intampinare a Sfantului Vasile.

In prezent, colindatul la greci, ca peste tot, de altfel, si-a mai pierdut din caracterul ritualic si sarbatorile s-au contaminat, mai mult sau mai putin, de dimensiunea comerciala a perioadei de sfarsit de an. Totusi, in fiecare familie, de la Craciun, pana la Boboteaza, in casa se pastreaza o creanga de maslin infipta intr-o paine speciala, in forma unei cruci, se pregatesc bunatati traditionale, prajituri si placinte, cu diferite insemne, de la vultur (simbolul Bizantului), pana la palma gospodinei imprimata in aluat (ca semn al binecuvantarii divine).

De asemenea, in ziua de Anul Nou, adica de Sfantul Vasile, pentru a-i merge bine tot anul care vine, fiecare trebuie sa manace “vassilopitta”( “pita Sfantului Vasile”), placinta in care se sprijina creanga de maslin si, daca mai gasesti ascunsa in paine si un banut de aur sau de argint, atunci, anul chiar va fi de exceptie. Originea acestui obicei se afla intr-o legenda despre Sfantul Vasile care, dupa ce a strans bani de la locuitorii Cezareei Capadochia, ca sa salveze orasul, vrand sa-i inapoieze, nu a mai stiut ale cui sunt monedele si a hotarat sa se faca “pita”, in care sa se puna banutii si sa se imparta oamenilor.

Brazii impodobiti nu sunt caracteristici Greciei, dar, de la jumatatea secolului al XIX-lea, acest obicei a patruns si in Peninsula Balcanica, sub brad asteptand cadourile sa fie desfacute, de la Craciun, pana la Boboteaza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.