Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au sărbătorit trecerea dintre ani, sosirea noului an. Izvoarele istorice atestă faptul că acum aproximativ 2000 de ani Î.H., în Mesopotamia se celebra noul an, la data echinocțiului de primăvară (data când și ziua și noaptea au aceeași durată).

La vechii romani, calendarul lor sărbătorea noul an pe data de 1 martie; acest calendar avea zece luni, martie fiind prima dintre ele. Reforma calendaristică adusă de Iulius Cezar va plasa data de 1 ianuarie ca data începerii unui nou an. Calendarul gregorian instaurat de către papa Grigore al XIII-lea va păstra această dată ca reper.

Indiferent de data care proclama noul an, în majoritatea civilizațiilor existau tradiții pentru a celebra noul început. Printre cele mai vechi și răspândite (care supraviețuiesc sub diverse forme și în ziua de astăzi) erau zgomotele puternice și focurile – aveau în vechile culturi rol de a alunga spiritele rele; darurile, pentru a începe cu bunăvoie și generozitate anul; și “rezoluțiile” – a reflecta la greșelile trecutului, a cere iertare, a aduce reparații și a lua decizia de a fi mai bun în viitor (babilonienii aveau, de exemplu, acest obicei).

Alte tradiții de Anul nou în lume:

Tradiția vâscului are o istorie îndelungată în Irlanda – tradițional, vâscul are forța magică de a pune pe fugă orice spirit rău. De asemenea, fetele ce visează la măritiș își pun în noaptea dintre ani vâsc sub pernă.

În Scoția, ultima zi a anului se numeşte Hogmanay, unul dintre obiceiuri fiind ca oamenii să își facă vizite imediat după miezul nopții cu urări de bine și mici cadouri (se numește „first-footing”, ceea ce presupune să fii primul om care intră în casa cuiva după miezul nopţii). Se crede că dacă prima persoană ce îți intră în casă după miezul nopții este o tânără soție, o proaspătă mamă sau un tânăr brunet și înalt, noul an va fi unul norocos! Se organizează și petreceri în stradă, un obicei al scoțienilor fiind cel de a juca mingi de foc deasupra capului (o tradiție străveche, cu rol de a alunga orice rău).

În Danemarca, de Anul Nou se sparg farfurii sau pahare de uși, act ce aduce noroc.

În Olanda se fac mari focuri în aer liber, acompaniate de focuri de artificii. Se pun pe foc trunchiurile copacilor de Crăciun, actul simbolizând a scăpa de vechi și a îmbrățișa noul. Tradițional, focul este purificator și distruge răul.

Zgomotele puternice cu rolul de a alunga spiritele rele există și astăzi ca tradiție de Anul Nou în Italia, unde clopotele bisericilor bat toată noaptea, sau în Elveția unde se bat tobe, sau în multe alte locuri unde oamenii suflă energic din trompeţele sau aprind pocnitori.

În Grecia, odată cu noul an se sărbătorește și Sfântul Basil. Acest Sfânt este un fel de Moș Crăciun care aduce cadouri. O altă tradiție grecească de Anul Nou este cea a preparării unei pâini denumite Vassilopita (pâinea Sfântului Basil), pâine care are în interior o monedă de aur. Cel care va mușca partea unde este moneda va avea noroc întreg anul.

În Spania există tradiția consumării a douăsprezece boabe de struguri pentru a avea douăsprezece luni de noroc și fericire.

În S.U.A., Anglia, Scoția, cel mai cunoscut obicei îl reprezintă cântarea faimosului Auld Lang Syne – tradus prin “old long since”, referindu-se la timpul trecut. Cântecul are o istorie veche, fiind o populară melodie scoțiană pe care poetul Robert Burns a făcut-o cunoscută în 1796. Melodia este frumoasă, iar versurile nostalgice – se referă la toate persoanele ce au trecut prin viața ta și pe care le-ai uitat și sfârșește prin promisiunea de a-i păstra mereu în amintire pe cei dragi, chiar dacă nu mai sunt alături de tine.

O altă tradiție bine-cunoscută din S.U.A. o reprezintă marea petrecere de stradă din New York, Times Square. Atracția este gigantica minge luminată de cristal ce coboară din cer la pământ încet, atingând solul la miezul nopții (obiceiul a apărut în 1907).

În Mexic, o țară în care credințele magico-religioase sunt la ordinea zilei, noaptea dintre ani este magică în sensul literal, fiind momentul propice de a comunica cu spiritele celor morți. Se fac ședințe de spiritism în multe case – astfel, de Anul Nou, familia întreagă este reunită, vii și morți…

În Japonia, Anul Nou este o dată extrem de importantă, celebrată prin petreceri de rămas-bun de la trecut. Pentru a îmbrățișa noul an, japonezii uită de problemele și de neînțelegerile din vechiul an. Înainte de anul nou, se face curat în casă, se plătesc datorii, se încheie conflicte vechi, pentru a fi pregătiți pentru un nou început. La miezul nopții, templele budiste sună din gong de 108 ori, pentru a curăța oamenii de cele 108 necazuri și slăbiciuni.

În China, de Anul Nou artificiile și pocnitorile sunt nelipsite, zgomotul și focul punând pe fugă spiritele rele. Se fac mici daruri, în special mandarine ce aduc noroc. Se organizează parade și dansuri cu dragoni pe străzi, în ritmul bătăilor de tobă. Pentru chinezi, dragonul simbolizează noroc și înțelepciune și este o forță a binelui.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here