Orasul Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ridicat la inceputul secolului al II-lea d.Hr, de catre guvernatorului Terentius Scaurianus. Denumirea de Sarmizegetusa este inspirata de la capitala Daciei, care se afla la circa 50 de kilometri de orasul mai sus mentionat. In prezent, el este situat in partea sudica a Transilvaniei, foarte aproape de Depresiunea Hateg. Localitatea este formata din cinci sate. Drumurile din jurul acesteia fac legatura cu zona Banatului.

Cu toate ca in timpul ocupatiei romane, populatia asezarii nu numara mai mult de 25.000 de oameni, ea era extrem de bine aparata si protejata.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Mai tarziu, orasul va fi colonizat cu ajutorul veteranilor romani care avusesera un rol demn de luat in seama in luptele imptoriva lui Decebal. La Sarmizegetusa se gaseau centrele religioase, militare, economice si administrative ale provinciei Daciei. De asemenea, aici se pare ca locuia si guvernatorul provinciei.

In mijlocul orasului era amplasat Palatul Augustaliilor, dar si Forul roman si alte cladiri locuite de catre cei mai importanti oameni ai vremii. In plus, au fost descoperite si ramasitele unui amfiteatru la Sarmizegetusa.

In imprejurimile orasului, romanii ardeau caramizi pentru diverse scopuri, folosind cuptoare imense. De asemenea, s-au gasit si cateva necropole, dar si multe morminte si diverse inscriptii dacice. Ca sa mentionam cateva dintre alte descoperiri importante, vom face referire la statuile lui Jupiter, sculpturi care infatisau cavalerii traci si pe cei danubieni, busturi ale zeului razboiului la romani, Marte, dar si elemente de ceramica si de sticla. Toate acestea reprezinta o marturie clara ce atesta faptul ca Sarmizegetusa nu a fost daramata dupa ce romanii au incetat sa o mai ocupe, in secolul al IV-lea d.Hr.

Pozitionarea orasului era una strategica, intrucat ea avea foarte multe avantaje, atat militare, cat si de ordin economic. Muntii care inconjurau asezarea reprezentau niste baraje naturale foarte dificil de trecut, iar celelalte fortificatii de pana-n oras erau suficient de bine aparate incat era foarte dificil de ajuns pana la Sarmizegetusa. Astfel, provincia se putea dezvolta in liniste.

Ce a mai ramas din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Foto: looknwalk.wordpress.com
Ce a mai ramas din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Foto: looknwalk.wordpress.com

Ca mai in toata lumea antica, si in cazul Sarmizegetusei existau atat oameni liberi, cat si sclavi. Primii erau reprezentati in cea mai mare parte de veterani, iar cei din categoria a doua erau atat sclavi personali ai unor oameni importanti din oras, dar si altii, care indeplineau anumite functii publice. Unii dintre acestia erau recrutati pentru a lupta in arene, ca gladiatori, sau erau pusi sa lucreze in mine sau in alte locuri ce presupuneau o activitate fizica intensa.

Citește și:  Sputnik - primul satelit artificial

Pe langa edificiile romane si cele dacice, care erau prezente in Ulpia Traiana Sarmizegetusa, au fost descoperite si unele obiecte si constructii pagane, precum temple, idoli sau diverse sanctuare, ridicate in cinstea zeilor.

In zilele noastre, s-au conservat multe dintre constructiile importante de acolo, precum thermele, amfiteatrul sau forul roman.

In ceea ce priveste activitatea arheologica de la situl Sarmizegetusa, se pare ca acestea ar fi inceput candva la sfarsitul secolului al XV-lea. Joannes Mezersius este primul care a fost interesat de aceasta localitate. El avea sa descopere satul Gradistea, care reprezinta principalul punct de atractie al Daciei din perioada lui Traian.

In secolul al XIX-lea, Johann Ackner a efectuat primele sapaturi de la Sarmizegetusa, in urma carora va gasi un mozaic al zeitei Victoria. In anul 1871, in orasul Deva, a fost fondata Societatea de Arheologie a Hunedoarei. Unsprezece ani mai tarziu, a fost inaugurat si un muzeu aferent Societatii, iar doi ani mai tarziu au debutat alte sapaturi la Sarmizegetusa. In 1924, aici au avut loc primele sapaturi cu un profund caracter stiintific. Ele au durat mai bine de 12 ani si au fost coordonate de catre arheologul Constantin Daicoviciu. Dupa alti 12 ani, un alt arheolog important al vremii, Octavian Floca, a descoperit noi vestigii la Sarmizegetusa, incluzand aici si o ferma. El si-a reluat activitatea cu putin inainte de anul 1950, insa fara a avea rezultate notabile.

Orasul Sarmizegetusa, Foto: nouneim1.wordpress.com
Orasul Sarmizegetusa, Foto: nouneim1.wordpress.com

In deceniile al optulea si al noulea din secolul trecut, o echipa de arheologi a initiat o noua serie de sapaturi, reusind sa descopere mausolee, necropole, dar si alte edificii sacre ale romanilor si ale dacilor. Activitatea lor s-a intins pe durata a noua ani si a presupus o munca asidua si aproape neincetata, insa rezultatele au fost pe masura, intrucat ele reprezinta cele mai fructoase descoperiri arheologice din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

In anul 2011, Ministerul Culturii a hotarat sa aloce o suma de zece milioane de lei noi pentru demararea unor noi serii de cercetari arheologice aici. Inceperea acestora va avea loc de indata ce bugetul pe anul 2012 va fi aprobat. Proiectul se va intinde pe cel putin patru ani. Un alt scop al acestuia este si prevenirea braconajului arheologic. In aces sens, vor fi mobilizate forte de ordine, care vor pazi localitatea zi si noapte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.