Descoperirea vaccinurilor a fost considerata, la vremea ei, o solutie geniala, o adevarata piatra de hotar in istoria medicinei, in lupta cu diverse boli. Principiul de baza al vaccinarii active, adica intarirea sistemului imunitar prin inocularea patogenului raspunzator de aparitia unei boli, era cunoscut inca din secolul al XVIII-lea. In secolul urmator, cercetarile legate de vaccinare au facut un progres rapid, identificandu-se agentii patogeni care cauzau lepra, malaria, holera, tuberculoza, tetanosul, difteria, sifilisul etc. Chimistul si fizicianul francez Louis Pasteur a avut, indiscutabil, o contributie majora si de pionierat in domeniu, folosind, inca din 1879, imunizarea cu forme slabite ale bacteriilor si punand bazele bacteriologiei.
La ora actuala, desi, pe de o parte, se estimeaza la peste 80% eficacitatea vaccinurilor si specialistii in domeniu sustin ca se deschid nenumarate cai pentru tratarea nu numai a patologiilor infectioase, ci si a unor boli precum cancerul sau dependenta de substante psihotrope, pe de alta parte, incepand cu anii 1990, discutiile polemice referitoare la beneficiile vaccinurilor s-au accentuat. Mai multe personalitati din lumea medicala, recunoscute la nivel mondial, precum si diverse asociatii, care desfasoara campanii umanitare, considera ca, in anumite cazuri, obligativitatea vaccinarii este o violare a libertatii individuale, a integritatii corporale si ca nu pot fi neglijate nici efectele secundare, indezirabile, uneori catastrofale, ale vaccinarii.
In 1998, vaccinul contra hepatitei B a iscat discutii aprinse, fiind suspectat ca favorizeaza aparitia unor maladii grave, in primul rand scleroza in placi. In 1997, in Franta, s-a creat chiar si o Asociatie a victimelor vaccinului contra hepatitei B, iar Ministerul Sanatatii a fost obligat de instanta de judecata sa plateasca daune mai multor persoane care s-au imbolnavit, dupa vaccinare, de scleroza in placi. Chiar daca nu au fost aduse nici pana astazi dovezi clare in acest sens, suspiciunile exista si starnesc neliniste.
Tot in 1998, un studiu clinic a pus in evidenta ca utilizarea thiomersalului (sodiu-etilmercur-tiosalicilat), ca agent conservant in prepararea vaccinurilor contra rujeolei, rubeolei si oreionului, poate fi la originea aparitiei simptomelor de autism la unii copii.
In 1999, Academia Americana de Pediatrie, in mod preventiv, a cerut retragerea thiomersalului din vaccinurile americane si europene. Substanta a fost reintrodusa in 2009, in vaccinurile multidoza contra gripei A (H1N1), ceea ce a creat un motiv suplimentar de contestare a campaniilor de vaccinare. La finele pandemiei de H1N1, din 2010, s-au inregistrat in jur de 4000 de cazuri de efecte secundare nedorite ale vaccinului si 22 de cazuri de narcolepsie, o tulburare grava a somnului.
Periculoase par a fi si vaccinurile care contin, in mici cantitati, saruri de aluminiu, acestea provocand iritatii, febra si o maladie rara, identificata in 1993, caracterizata prin leziuni microscopice ale tesuturilor musculare, la copii.
Gardasilul, vaccinul contra virusului Papiloma (HPV = Human Papilloma Virus), care ataca epiderma si mucoasele, a fost primit cu incredere, in 2006, astazi intrand si el in categoria substantelor controversate. Potrivit unui studiu clinic, efectuat pe femei deja infectate, aprobat in Statele Unite ale Americii, de catre Food and Drug Administration (FDA), gardasilul creste riscul leziunilor de col uterin si a fost trecut, de catre presedintele Judicial Watch (organism care se ocupa cu supravegherea activitatilor guvernamentale), pe lista « ororilor ». In acelasi timp, New York Times a denuntat presiunile exercitate de industria farmaceutica, in privinta acestui vaccin, interesele economice fiind enorme. Un alt raport, din 2009, intocmit de National Vaccine Information Center, din SUA – o asociatie anti-vaccinare – a evidentiat ca vaccinul gardasil a provocat 29 de decese, 152 de cazuri in care viata a fost pusa in pericol, peste 5000 de urgente si spitalizari, in jur de 200 de adolescente ramase cu handicap definitiv.
Criticile la adresa vaccinarii obligatorii sunt legate si de faptul ca nu se face o informare corecta a populatiei, laboratoarele si companiile producatoare de medicamente obtinand, anual, un profit de peste un miliard de dolari, pentru fiecare vaccin produs.
