Deși varanii au trăit netulburați timp de milioane de ani în Australia și arhipelagul indonezian, abia acum 1000 de ani au atras atenția populațiilor din zonă. Deși majoritatea speciilor sunt destul de mici ca dimensiuni, varanul de Komodo reprezintă o excepție, el fiind considerat sursa unora dintre legendele cu dragoni, considerați ființe reale în Evul Mediu.
Caracteristicile unice ale varanului de Komodo
Varanul de Komodo, cunoscut și sub numele de „dragonul zilelor noastre”, este cea mai mare specie de șopârlă de pe planetă. Această reptilă uriașă poate ajunge la peste 3 metri lungime și cântări peste 70 de kilograme. Varanul de Komodo trăiește exclusiv pe câteva insule din Indonezia, unde și-a dezvoltat abilități uimitoare de supraviețuire, de la viteza sa de atac la salivă toxică. În ciuda dimensiunilor sale impresionante și a reputației de prădător feroce, acest animal este adesea retras și preferă să evite contactul cu oamenii.
Atingând lungimi de peste 3 metri și mai mult de 70 de kilograme (mai ales în captivitate), aceste reptile se întâlnesc doar pe câteva insulițe, cea mai mare fiind cea care îi dă și numele. Tocmai această izolare este considerată drept cauza principală a dimensiunilor impresionante ale acestei specii, aceasta neavând niciun prădător mare cu care să concureze.
Învelit în mister multă vreme, varanul de Komodo, numit “crocodilul de uscat” de către nativii insulelor, a dat naștere unor legende nedrepte despre atacuri feroce și neprovocate asupra oamenilor. În realitate, sunt ființe retrase, care se feresc pe cât posibil de contactul uman, atacând doar în cazul intimidării prelungite. Foarte rar unele exemplare și-au pierdut teama naturală și s-au aventurat mai aproape de comunitățile umane.
Varanul de Komodo însă nu se dă deloc înapoi de la a ataca animale mari precum cerbi, capre sau porci, dar și păsări sau rozătoare. În ciuda mărimii impresionante, varanul devine extrem de rapid în cadrul atacului, repezindu-se la pradă cu peste 20 de kilometri pe oră. Mușcătura, deși nu foarte puternică, este extrem de eficientă mulțumită dispunerii dinților. Astfel, reptila smulge pur și simplu o bucată de carne din pradă, aceasta murind în scurt timp din cauza șocului și pierderii de sânge.
Comportament și interacțiunea cu oamenii
În cazul în care aceasta totuși supraviețuiește, intră în acțiune arma secretă a varanului de Komodo: saliva sa. Aceasta conține numeroși agenți patogeni extrem de periculoși pentru alte specii, precum E.coli, stafilococi, Proteus morganii, Providencia. Aceștia acționează rapid, provocând infectarea gravă a rănii, oamenii mușcați având nevoie de îngrijiri medicale imediate.
Pe lângă aceste microorganisme, care nu îl afectează absolut deloc, varanul mai are și glande cu venin, acesta acționând ca anticoagulant. Astfel, chiar dacă prima mușcătură a eșuat în a ucide prada, reptila nu are decât să aștepte răbdătoare câteva ore înainte de a se înfrupta. Hrănirea este frenetică și de obicei participă mai multe exemplare, bucățile mari de carne sunt înghițite aproape întregi, la fel ca și animalele mici.
Studiile recente au demonstrat că veninul varanului de Komodo conține proteine care acționează ca anticoagulante, ceea ce înseamnă că sângele prăzii nu se mai coagulează, provocând o hemoragie severă. În plus, mușcătura sa lasă răni adânci, iar combinația dintre bacteriile din salivă și venin face ca prada să slăbească rapid. Acest lucru îi permite varanului să urmărească prada la distanță, știind că aceasta va cădea în cele din urmă.
Varanul de Komodo are puține papile gustative, așa că se hrănește mai mult din instinct decât din plăcere. Merită observat faptul că în captivitate, exemplarele au un număr mult mai redus de bacterii în saliva mulțumită hranei mai „curate”. Însă asta nu îi face pe varani mai sănătoși, ba dimpotrivă.
În captivitate s-au mai observat și schimbări de comportament pe lângă cele biologice, varanii putând să recunoască îngrijitorii principali, venind când sunt chemați să mănânce și chiar jucându-se cu obiecte diverse. Însă comportamentul aparent prietenos nu trebuie judecat greșit – un varan își va apăra mereu teritoriul. Și nimeni nu o știe mai bine decât Phil Bronstein, redactorul șef de la San Francisco Chronicle, căruia i-au trebuit reatașate chirurgical tendoanele de la un picior după un atac brusc. Cel mai prietenos varan de Komodo al grădinii zoologice se simțise amenințat…
În general această specie de varan preferă să stea la soare și să se încălzească, bazându-se pe factorul surpriză și camuflaj pentru a putea ataca prada. Uneori își folosește coada puternică și musculoasă pentru a o trânti la pământ. În general este un animal singuratic, care trăiește până la 30 de ani.
Singurele ocazii când varanii se adună mai mulți la un loc sunt când atacă o pradă mare sau în sezonul de împerechere. În timpul desfășurării împerecherii, varanul mascul trebuie să imobilizeze complet femela în timpul actului, altfel riscând să fie rănit grav. În mod interesant pentru o specie de reptile, varanul de Komodo preferă de multe ori monogamia. Ouale depuse au o perioadă destul de lungă până la eclozare: 7-8 luni.
Cum vânează și se hrănește varanul de Komodo
Când momentul sosește, puii trebuie să depună un efort extrem de mare pentru a ieși din ouă, petrecându-și următoarele ore odihnindu-se. În perioada imediat următoare trebuie să evite luminisurile, varanii tineri fiind vânați de mulți prădători, inclusiv de adulții speciei. Aceștia își asigură până la 10% din hrană din puii lipsiți de noroc.
Dacă au scăpat de această perioadă dificilă însă, puii sunt aproape în perfectă siguranță, scăpând de orice alt prădător mai puțin omul. Vânătoarea pentru piei a redus numărul varanilor, așa încât astăzi este considerat o specie amenințată. În prezent, această activitate este interzisă, iar numărul reptilelor analizat cu grijă.
Varanul de Komodo a exercitat încă de la primul contact (imagini, exemplare împăiate) o fascinație incredibilă asupra occidentalilor, care s-au inspirat pentru a crea primul film “King Kong” din aspectul și obiceiurile șopârlei gigant. În prezent există chiar și monede cu imaginea varanului, precum și tricouri și alte suveniruri ce nu necesită uciderea vreunui exemplar.
Și chiar ar fi trist ca această specie să dispară după atâtea milioane de ani doar de dragul modei.
Rolul ecologic al varanului de Komodo în insulele indoneziene
Varanul de Komodo joacă un rol esențial în ecosistemele insulelor pe care trăiește. Ca prădător de vârf, el ajută la menținerea echilibrului populațiilor de erbivore, precum cerbii și porcii sălbatici. Acest echilibru este crucial pentru sănătatea vegetației locale, prevenind supra-pășunatul care ar putea degrada habitatele.
De asemenea, prin consumul de animale moarte, varanii contribuie la curățarea ecosistemului, reducând riscul răspândirii bolilor. Prezența varanului de Komodo este, așadar, vitală pentru menținerea biodiversității în insulele Komodo, Rinca, Flores și altele din apropiere. Protejarea acestui prădător unic nu este doar o chestiune de conservare a unei specii impresionante, ci și de menținere a echilibrului natural al habitatului său.
