Varan de KomodoDesi varanii au trait netulburati timp de milioane de ani in Australia si arhipelagul indonezian, abia acum 1000 de ani au atras atentia populatiilor din zona. Desi majoritatea speciilor sunt destul de mici ca dimensiuni, varanul de Komodo reprezinta o exceptie, el fiind considerat sursa unora dintre legendele cu dragoni, considerati fiinte reale in Evul Mediu.

Atingand lungimi de peste 3 metri si mai mult de 70 de kilograme (mai ales in captivitate), aceste reptile se intalnesc doar pe cateva insulite, cea mai mare fiind cea care ii da si numele. Tocmai aceasta izolare este considerata drept cauza principala a dimensiunilor impresionante ale acestei specii, aceasta neavand nici un pradator mare cu care sa concureze.

Invaluit in mister multa vreme, varanul de Komodo, numit “crocodilul de uscat” de catre nativii insulelor a dat nastere unor legende nedrepte despre atacuri feroce si neprovocate asupra oamenilor. In realitate, sunt fiinte retrase, care se feresc pe cat posibil de contactul uman, atacand doar in cazul intimidarii prelungite. Foarte rar unele exemplare si-au pierdut teama naturala si s-au aventurat mai aproape de comunitatile umane.

Varanul de Komodo insa nu se da deloc inapoi de la a ataca animale mari precum cerbi, capre sau porci, dar si pasari sau rozatoare. In ciuda marimii impresionante, varanul devine extrem de rapid in cadrul atacului, repezindu-se la prada cu peste 20 de kilometri pe ora. Muscatura, desi nu foarte puternica, este extrem de eficienta multumita dispunerii dintilor. Astfel, reptila smulge pur si simplu o bucata de carne din prada, aceasta murind in scurt timp din cauza socului si pierderii de sange. In cazul in care aceasta totusi supravietuieste, intra in actiune arma secreta a varanului de Komodo: saliva sa. Aceasta contine numerosi agenti patogeni extrem de periculosi pentru alte specii, precum e.coli, stafilococi, proteus morgani, providencia. Acestea actioneaza rapid, provocand infectarea grava a ranii, oamenii muscati avand nevoie de ingrijiri medicale imediate. Pe langa aceste microorganisme, care nu il afecteaza absolut deloc, varanul mai are si glande cu venin, acesta actionand ca anticoagulant. Astfel, chiar daca prima muscatura a esuat in a ucide prada, reptila nu are decat sa astepte rabdatoare cateva ore inainte de a se infrupta. Hranirea este frenetica si de obicei participa mai multe exemplare, bucatile mari de carne sunt inghitite aproape intregi, la fel ca si animalele mici. Varanul de Komodo are putine papile gustative, asa ca se hraneste mai mult din instinct decat din placere. Merita observat faptul ca in captivitate, exemplarele au un numar mult mai redus de bacterii in saliva multumita hranii mai “curate”. Insa asta nu ii face pe varani mai sanatosi, ba dimpotriva.

Citește și:  Rața de torent (Merganetta armata) preferă apele repezi de munte

In captivitate s-au mai observat si schimbari de comportament pe langa cele biologice, varanii putand sa recunoasca ingrijitorii principali, venind cand sunt chemati sa manance si chiar jucandu-se cu obiecte diverse. Insa comportamentul aparent prietenos nu trebuie judecat gresit – un varan isi va apara mereu teritoriul. Si nimeni nu o stie mai bine decat Phil Bronstein, redactorul sef de la San Francisco Chronicle, caruia i-au trebuit reatasate chirurgical tendoanele de la un picior dupa un atac brusc. Cel mai prietenos varan de Komodo al gradinii zoologice se simtise amenintat…

In general aceasta specie de varan prefera sa stea la soare si sa se incalzeasca, bazandu-se pe factorul surpriza si camuflaj pentru a putea ataca prada. Uneori isi foloseste coada puternica si musculoasa pentru a o tranti la pamant. In general este un animal singuratic, care traieste pana la 30 de ani.

komodo DragonSingurele ocazii cand varanii se aduna mai multi la un loc sunt cand ataca o prada mare sau in sezonul de imperechere. In timpul desfasurarii imprecherii, varanul mascul trebuie sa imobilizeze complet femela in timpul actului, altfel riscand sa fie ranit grav. In mod interesant pentru o specie de reptile, varanul de Komodo prefera de multe ori monogamia. Ouale depuse au o perioada destul de lunga pana la eclozare: 7-8 luni. Cand momentul soseste, puii trebuie sa depuna un efort extrem de mare pentru a iesi din oua, petrecandu-si urmatoarele ore odihnindu-se. In perioada imediat urmatoare trebuie sa evite luminisurile, varanii tineri fiind vanati de multi pradatori, inclusiv de adultii speciei. Acestia isi asigura pana la 10% din hrana din puii lipsiti de noroc.

Daca au scapat de acesta perioada dificila insa, puii sunt aproape in perfecta siguranta, scapand de orice alt pradator mai putin omul. Vanatoarea pentru piei a redus numarul varanilor, asa incat astazi este considerat o specie amenintata. In prezent, aceasta activitate este interzisa, iar numarul reptilelor analizat cu grija.

Varanul de Komodo a exercitat inca de la primul contact (imagini, exemplare impaiate) o fascinatie incredibila asupra occidentalilor, care s-au inspirat pentru a crea primul film “King Kong” din aspectul si obiceiurile soparlei gigant. In prezent exista chiar si monede cu imaginea varanului, precum si tricouri si alte suveniruri ce nu necesita uciderea vreunui exemplar.

Si chiar ar fi trist ca aceasta specie sa dispara dupa atatea milioane de ani doar de dragul modei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.