Viermi de matase pe dudExista 100 de specii de viermi de matase care apartin familiei Bombycidae. Moliile acestora au un aspect robust, cu deschiderea aripilor de 2-6 cm. Aceste specii apar in zonele tropicale din Asia de Sud-Est, prefera sa stea pe arborii de dud dar si pe alte plante, cu frunzele carora se hranesc.

Una dintre aceste specii este Fluturele de matase (Bombyx Mori) care este originar din China. Desi astazi este crescut pentru firele de matase (cunoscute sub numele de borangic) in ferme speciale in toata lumea, se pare ca in stare de salbaticie a disparut. Firul de borangic este lucios, lung si rezistent, din el se obtine renumita matase naturala.

Fluturele de matase - Bombyx MoriFluturele de matase se aseamana putin cu fluturele albilita insa fata de acesta are corpul mai gros, scurt si paros. Aripile anterioare au varfurile incovoiate, iar cele posterioare au marginile rotunjite. Ambele sunt crem-albicioase si prezinta nervuri caracteristice, de culoare maronie-deschisa. Antenele ce apar in zona capului sunt de culoare neagra si sunt de forma unor pene. Trompa este foarte scurta, probabil pentru simplu fapt ca acest fluture nu se hraneste pe durata scurta de 8-10 zile cat timp el traieste. In aceasta perioada el are o misiune foarte importanta, aceea de a depune ouale.

De regula, in luna iulie, dupa copulatie femela depune numeroase oua, de dimensiuni mici, cat gamalia de ac, pe suprafata frunzelor de dud. Dupa eclozarea oualor ies larvele, cunoscute sub denumirea de viermi de matase. Acestea au culoare deschisa si din prima clipa incep sa consume cu lacomie frunzele de dud, tot timpul, ziua si noaptea, pentru a-si continua dezvoltarea. Isi intrerup masa doar in mici reprize de somn. Ele cresc extraordinar de repede, in doar patru saptamani naparlesc de patru ori si reusesc sa ajunga la lungimea de 8-10 cm.

Viermi de mataseDin a cincea saptamana apetitul lor scade, iar in momentul cand ajung in stadiul final de dezvoltare nu se mai hranesc deloc. In acel moment fiecare larva urmeaza sa se transforme in nimfa. Ea se urca pe crengile dudului si isi construieste o gogoasa alba din fire de matase. Interesant este modul cum este creat acest fir de matase si anume: larva are glande sericigene care produc un lichid cleios; orificiul acestor glande se gaseste chiar pe buza inferioara a larvei; lichidul cleios cand vine in contact cu aerul incepe sa se intareasca si se transforma intr-un fir subtire de matase.

Citește și:  Specii de păsări cântătoare – Scorțarul filipinez

Larva isi incolaceste firul de matase in jurul corpului, in numeroase straturi, timp de 3-4 zile, realizand astfel o capsula de forma ovala – gogoasa sau coconul. In interior larva naparleste ultima data si se transforma in nimfa. La randul ei nimfa se transforma in fluture, care va inmuia matasea intr-un punct, va reusi sa distruga firul si sa evadeze din cocon.

SerrapeptaseViermii de matase sunt apreciati atat pentru firul produs de ei atat de pretios cat si pentru un alt dar al lor, care are un rol important pentru sanatatea oamenilor.

Serapeptase este o enzima proteolica derivata din microorganismul Serratia E15 gasit in intestinul viermilor de matase. In urma unor studii histologice s-a ajuns la concluzia ca are puternice efecte antiinflamatorii, dizolva chisturile si cheagurile de sange din sistemul circulator, astfel scade riscul aparitiei accidentelor cerebrale si cardiovasculare. Ajuta in cazul persoanelor care au suferit interventii chirurgicale, sau care au suferit accidente vasculare, prin faptul ca dizolva cheagurile de sange provocate de operatie, vindeca eventualele rani interne sau externe. De asemenea, dizolva tesuturile moarte, acumularile de proteina, depunerile adipoase, curata sistemul circulator de rezidurile care ingroasa sangele. Doctorii recomanda acest medicament in diferite boli si afectiuni precum: cancer pulmonar, rinita, inflamatii, sinuzita, artrita, osteoartrita, stari post-operatorii, fibroame, adenom de prostata, rani, proteinurie, amiloidoza, si altele.

Video – Viermi de matase:

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.