Cea mai frecventa problema de conduita a elevilor este violenta scolara. Mass-media si statisticile oficiale arata o crestere ingrijoratoare a acestui fenomen in ultimele trei decenii in multe tari. Insa pentru a picta un tablou si mai sumbru, trebuie spus ca statisticile si mass-media nu pot arata adevarata expansiune a acestui fenomen, deoarece violenta scolara poate fi ascunsa, multe dintre victimele sale ramanand tacute datorita fricii de represalii. De asemenea, multi directori de scoli prefera sa pastreze in interior problemele legate de violenta sau de vandalism, pentru a nu strica reputatia institutiei. In scoli, violenta este cel mai des intalnita, comparativ cu alte medii institutionale (firme, facultati, spitale, etc). In functie de tipul de prejudiciu adus, se poate diferentia intre violenta scolara fizica si cea psihologica (verbala).

O forma atat fizica, cat si psihologica de violenta si cea mai des intalnita conduita este cea denumita „bullying”: gen de violenta initiata de un elev sau grup de elevi pe o perioada mare de timp impotriva unui elev ce nu se poate apara. Bullying implica atat agresiune fizica, cat si gesturi obscene, limbaj brutal si chiar ignorarea totala a unei persoane. Acest tip de violenta presupune existenta unui clar dezechilibru in relatia de putere – persoana victimizata nu se poate apara in fata agresorului sau a agresorilor.

Violenta scolara fizica are efecte atat asupra evolutiei psihologice a victimei – imagine de sine negativa, frustrare, teama constanta, depresie, cat si a integritatii sale corporale, in timp ce violenta psihologica afecteaza de obicei stima de sine a elevului, care se va simti fara valoare si neajutorat. O cercetare din Marea Britanie releva ca in fiecare an un numar de 10 elevi au tentative de sinucidere cauzate de violenta scolara! Aceeasi cercetare arata ca 80% dintre elevi, majoritatea baieti, percep violenta verbala, psihologica mai stresanta decat cea fizica.

foto: publichealthwatch.wordpress.com
foto: publichealthwatch.wordpress.com

J. Herbert realizeaza o tipologie a violentei scolare in 1991:

  • violenta activa fizica si directa: vatamarea corporala a unui elev;
  • violenta activa fizica indirecta: vatamarea corporala a unui elev mai slab, in imposibilitatea agresiunii asupra sursei frustrarii (bullying, care de multe ori porneste nu de la insasi victima, ci de la frustrarea elevului bully – frustrare provocata de multe ori de profesori);
  • violenta activa verbala directa: injuraturi, limbaj vulgar, amenintari;
  • violenta activa verbala indirecta: barfe, calomnie;
  • violenta pasiva fizica directa: impedicarea victimei sa faca un anumit lucru, de exemplu, impiedicarea ei sa paraseasca sala de clasa sau sa mearga la toaleta;
  • violenta pasiva fizica indirecta: refuzul de a realiza o sarcina sau de a da curs unei rugaminti (de exemplu, la munca in echipa, un elev refuza sa colaboreze lasandu-l pe celalalt sa faca totul);
  • violenta pasiva verbala directa: refuzul de a interactiona si de a vorbi cu un anumit elev;
  • violenta pasiva verbala indirecta: negativismul.

Violenta scolara vizibila, obiectiva apare intotdeauna ca un raspuns la violenta subiectiva, cea perceputa de catre un elev sau elevi: frustrarile create de diverse situatii pregatesc starea psihologica de trecere la act. Un exemplu des intalnit: comportamentul nedrept si batjocoritor adoptat de un profesor si etichetarile acestuia (multi profesori au „hobby-ul” de a-si porecli elevii cu apelative deloc flatante) pot duce spre mai multe tipuri de violenta scolara – violenta indreptata chiar spre profesor (mai rar) sau violenta indreptata spre elevii preferati de catre profesor (bullying) sau, in sfarsit, violenta indreptata spre ceva material ce simbolizeaza profesorul (catedra, scaunul, catalogul – aici este vorba de vandalism).

Citește și:  Câteva curiozități despre Vestul Sălbatic American pe care nu le cunoșteai
foto: servuspress.ro
foto: servuspress.ro

Printre cauzele violentei scolare se afla chiar comportamentul profesorilor: etichetarile si pedepsele aplicate de profesor arata elevilor un model de conduita, un profesor care insulta si pedepseste fizic provoaca fixarea acestui gen de comportament la elevi. O alta cauza este prezentarea de catre mass-media de conduite violente: scenele de agresiune constituie factori incitanti ce determina adoptarea comportamentului vazut. Esecul scolar este o cauza esentiala pentru adoptarea unui comportament violent, frustrarea fiind poarta de intrare spre reactii instinctive agresive. Alta cauza pentru violenta scolara: tipul disciplinei – cu cat climatul afectiv-educativ este deteriorat, prin imposibilitatea unei relatii personalizate intre profesori si elevi, cu atat elevii isi iau libertatea de a se comporta dupa bunul plac.

Violenta scolara are doi protagonisti: agresorul si victima. Studiile descriu agresorii ca, fiind elevi care de multe ori au experimentat forme de violenta in familie si sunt deci invatati cu acest tip de comportament, care au un autocontrol scazut, sunt impulsivi si frustrati de o anumita situatie. Ei au rezultate scolare slabe sau mediocre si un interes academic scazut. Agresorul a fost la un moment dat victima, care din teama de a nu mai fi victimizat, si-a dezvoltat un comportament agresiv. Victima are in primul rand o stima de sine scazuta, are relatii nesigure cu ceilalti, ii este frica de abandon. Fizic, victimele violentei in scoala au de obicei constitutie fragila si unele probleme de imagine (proteza dentara, ochelari, acnee, etc). Ei nu se integreaza bine in mediul scolar si au uneori pasiuni sau preocupari ce ii singularizeaza si ii scoate in evidenta, oferindu-se astfel pe tava agresorului (citit, scris poezii, muzica clasica).

Violenta scolara este un fenomen grav, in special prin consecintele sale: in primul rand, victima va fi predispusa sa devina la randul sau agresor (din teama de a nu mai fi victimizata, va adopta un comportament agresiv, iar complexul de inferioritate va fi mascat de un complex de superioritate), in al doilea rand, ea se va confrunta poate toata viata (daca nu, cel putin toata adolescenta) cu probleme de imagine ce ii pot afecta serios calitatea vietii: sentimente de devalorizare, rusine, culpabilitate, lipsa de incredere in sine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.