Vipera de stepă (Vipera ursini), cunoscută și sub numele de vipera cu capul ascuțit sau vipera lui Orsini, este o specie veninoasă, dar relativ inofensivă pentru om, răspândită în diverse regiuni din Europa și Asia.
Habitatul și răspândirea geografică
Vipera de stepa (Vipera ursini) se intalneste in partea centrala a Italiei si sud-estul Frantei. Este cunoscuta si sub denumirea de vipera cu capul ascutit, vipera pajistilor, sau vipera lui Orsini (de la numele naturalistului italian Antonio Orsini).
Este o specie veninoasa, apare in Croatia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, China, dar si in tara noastra. Nu este prea periculoasa, obisnuieste sa fuga la apropierea omului. Are cea mai mica glanda cu otrava dintre toate speciile, iar muscatura sa la om este mai mica decat o intepatura de viespe.
Caracteristici fizice și identificare
Adultii poat ajunge la o lungime medie de 40-50 cm, dar sunt si cazuri exceptionale cand lungimea este de 60-80 cm. Este o vipera mica, are corpul gros si capul ingust. Culoarea pielii este gri, cafenie sau galbuie. Pe partea dorsala prezinta o dunga in zig-zag, de culoare inchisa si cu un contur negru.
Dieta și comportamentul de vânătoare
In timpul zilei strabate pajistile, in cautarea hranei preferate: lacuste, greieri, soparle, broaste, pui de soareci si alte mamifere mici. Este un animal vivipar, naste pui vii.
La noi in tara a fost vazuta in Delta Dunarii unde sunt zone nisipoase, aride si in Lunca Siretului, in judetul Galati. Alte doua specii care au fost intalnite sunt: vipera ursini rakosiensis in judetul Cluj si vipera ursini moldavica in judetul Iasi.
Datorita distrugerii habitatelor, din cauza schimbarilor climatice, practicilor agricole, sau a altor cauze, vipera de stepa este considerata pe cale de disparitie si este strict ocrotita prin lege.
Vipera de stepa face parte din ordinul Squamata si familia Viperidae.
Impactul schimbărilor climatice asupra Viperei de stepă
Schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră pentru vipera de stepă, influențând disponibilitatea habitatului și accesul la pradă. Studii recente indică o corelație între temperaturile în creștere și modificarea ariilor de răspândire ale speciei, ceea ce poate limita capacitatea de reproducere și supraviețuire pe termen lung.
