Oamenii de stiinta par sa isi fi revizuit, in epoca actuala, viziunea asupra capacitatilor fizice, intelectuale, spirituale etc. ale femeilor si nu mai ezita sa aduca dovezi ca povestea cu “Barbatii sunt de pe Marte si femeile de pe Venus” (titlul best-seller-ului american, apartinand celebrului psihoterapeut John Gray) este falsa.
De-a lungul timpului, medici, filozofi, specialisti in diverse domenii au afirmat, fara scrupule, convingerea lor referitoare la inferioritatea femeii, in raport cu personalitatea barbatului. Aristotel, in antichitate, apelase la “logica pura”, pentru a junge la concluzia ca femeile au mai putini dinti decat barbatii (sic!), fara sa fi incercat vreodata sa ii numere, ca barbatii sunt « activi ». iar femeile « pasive », un fel de « barbati mutilati ». Secole de-a randul, aceasta mentalitate nu s-a schimbat, Charles Darwin, o somitate in domeniul evolutiei speciilor, ca si Sigmund Freud, « parintele » psihanalizei, fiind convinsi ca femeile au un nivel mai scazut de inteligenta, pentru ca au creierul altfel structurat decat al barbatilor. Medicul si antropologul francez Paul Broca, in 1861, chiar a facut un experiment si a cantarit creierele femeilor si barbatilor decedati din patru spitale din Paris, ajungand la concluzia ca, in medie, creierul unei femei este cu 200 de grame mai usor decat al barbatului, iar discipolul sau, Gustave Le Bon considera ca, structural, creierul femeii este mai apropiat de cel al maimutei si ca femeia reprezinta o forma inferioara de evolutie.
In 1884, s-a publicat o carte in care femeile erau numite « Homo parietalis », in timp ce barbatii erau « Homo frontalis », crezandu-se ca inteligenta isi are « sediul » in lobii frontali (iar, in cazul femeii, acestia erau mai mici). Paradoxul este ca, mai tarziu, s-a descoperit ca lobii frontali ai femeilor sunt mai mari decat cei ai barbatilor, specialistii schimbandu-si, in acest context, afirmatiile, si sustinand ca inteligenta are legatura, de fapt, cu lobii parietali. Secolul al XX-lea a mai schimbat cate ceva in aceasta perceptie falsa (uneori ridicola) a diferentelor dintre barbati si femei, aratand ca dimensiunile creierului nu conditioneaza un anumit grad de inteligenta, demontand, astfel, teoriile secolelor anterioare.
Recent, un studiu al unor cercetatori de la Universitatea Rochester, din Statele Unite ale Americii, arata ca barbatii si femeile nu au caracteristici psihologice distincte, ca nu este vorba de o diferenta fundamentala intre sexe, ci, mai degraba, de o alta ierarhizare a « variabilelor », in functie de sex. Pentru adunarea datelor necesare studiului, specialistii au lucrat cu 13 000 de persoane, dintre care 167 de femei si 109 barbati au colaborat direct cu medicii, psihiatrii si psihologii universitatii. S-au analizat trasaturile de personalitate, datele fizice, comportamentul sexual etc., rezultatele fiind publicate, anul trecut, in Journal of Personality and Social Psychology.
Daca, in privinta trasaturilor fizice, a perceptiilor, diferentele sunt inerente (de exemplu, printre altele, barbatii percep mai bine detaliile si obiectele in miscare, in timp ce femeile sunt mai sensibile la culori etc.), in cazul celor psihice, s-a constatat ca doar “siguranta de sine” pare a fi mai accentuata la barbati, dar nu intr-o maniera categorica. Specialistii de la Universitatea Rochester apreciaza ca diferentele dintre barbati si femei nu vin neaparat din structura biologica si psihologica, ci din stereotipiile de gandire, sustinute zilnic de reclame, campanii publicitare, ideologii, discursuri publice, miscari mai mult sau mai putin feministe etc.
Desigur, lucrurile nu trebuie judecate simplist. Trasaturile de personalitate, experienta de viata, predispozitiile de natura biologica etc. fac ca fiecare femeie si fiecare barbat sa fie unici. John Gray, de exemplu, in cartea amintita la inceputul articolului – « Barbatii sunt de pe Marte si femeile de pe Luna » – sublinia, in mod justificat, ca un barbat si o femeie nu au nici aceeasi conceptie despre dragoste, nici acelasi cod comportamental sau lingvistic. Barbatii, in general, sunt preocupati de actiune, de putere, de competenta, femeile par a fi dominate de emotie, de armonie (chiar si in schimbari), de creativitate etc.
Pana la urma, ar fi inadecvat si chiar monoton sa proclamam egalitatea absoluta, igorand diferentele intre sexe (si e greu de inteles ardoarea miscarilor feministe de astazi), ar fi un fel de tentativa de masculinizare a femeilor si de feminizare a barbatilor, ceea ce ar avea consecinte dezastruoase din punctul de vedere al principiilor (coincidentia oppositorum) care guverneaza armonia universala. Ceea ce confera specificitate gandirii moderne este recunoasterea statutului fiecaruia (emotional, intelectual, social etc.) – femeie sau barbat – in spiritul respectului reciproc si al complementaritatii.
 este falsa.){kind=link}