Vizualizarea creativă este procesul prin care o persoană creează imagini, scenarii sau alte tipuri de reprezentări în minte, fără stimuli externi direcți. Aceasta poate implica toate simțurile, nu doar vederea, și este adesea utilizată, în diverse contexte, pentru remodelarea convingerilor şi acţiunilor noastre, pentru îmbunătățirea performanțelor personale sau pentru a facilita învățarea și dezvoltarea personală. Beneficiile potențiale ale vizualizării mentale pozitive includ o motivație îmbunătățită, încredere și rezistență în depășirea provocărilor.
Cercetările (de exemplu, studiile de imagistică cerebrală, care monitorizează impactul vizualizării asupra căilor neuronale) evidențiază, fără excepţie, influența transformatoare a imaginilor mentale pozitive asupra funcției cognitive, asupra rezistenței emoționale și comportamentului. Vizualizarea mentală ajută la reducerea stresului și a anxietății, prin crearea unui spațiu mental sigur și pozitiv.
Fiecare persoană se defineşte prin suma imaginilor mentale, care formează universul său lăuntric şi care reprezintă sursa unei energii pe care, de multe ori, o ignorăm. Vizualizarea mentală este un mecanism al minţii noastre care există oricum, chiar şi independent de voinţa noastră, dar pe care, cunoscându-l, îl putem folosi în mod benefic şi creativ.
Sportivii, muzicienii folosesc vizualizarea mentală pentru a-și îmbunătăți performanțele, imaginându-și cum exersează, interpretează, cum vor executa mișcările sau cum vor concura în timpul unei competiţii. Chirurgi celebri au reuşit să-şi sporească performanţele practicând zilnic exerciţii de vizualizare mentală. Elevii și studenții pot folosi vizualizarea creativă pentru a-și imagina concepte complexe sau pentru a repeta mental informațiile învățate s.a.m.d.
Practicile de vizualizare sunt utilizate adesea în dezvoltarea personală și profesională, pentru a stabili obiective și a imagina pașii necesari pentru a le atinge.
Cei care au avut/ au probleme de sănătate pot folosi vizualizarea mentală pentru a-și imagina recuperarea sau pentru a lucra mental asupra exercițiilor fizice necesare în procesul de reabilitare.
Cum funcţionează vizualizarea creativă?
Vizualizarea creativă, un termen utilizat frecvent în neuroştiinţe şi în psihologia cognitivă, este un concept care are legătură cu mecanismele creierului uman. Experienţele pe care le parcurgem de-a lungul vieţii generează o multitudine de imagini mentale, cărora mintea noastră le adaugă altele, modificându-le, recombinându-le pe cele dintâi, îmbogăţindu-le.
Iar oamenii de ştiinţă repetă cu insistenţă că inconştientul nostru nu face nicio diferenţă între o experienţă reală şi una imaginată intens, susţinut, care conduce la formarea de noi reţele neuronale, prin urmare, o reprezentare mentală repetată se imprimă în subconştient şi va fi acceptată ca fiind “adevărată”.
Chiar şi atunci când cineva nu îşi propune să facă exerciţii de vizualizare mentală, în mod sistematic, dar face acest lucru din instinct, repetând în minte situaţii, gesturi, reacţii, în creier sunt activate zone care stimulează şi îmbunătăţesc situaţia asupra căreia se concentrează persoana respectivă.
De altfel, dacă ştiinţa modernă încearcă să descifreze, să explice, să valorifice acest uriaş potenţial al minţii noastre, forţa vizualizării creative a fost intuită, acceptată ca adevăr, cu multe secole în urmă.
Marele filosof al antichitatiii, Aristotel, afirma că omul, ca fiinţă gânditoare, “îşi gândeşte formele în imagini mentale” şi că “sufletul nu gândeşte nici el fără o imagine mentală” (“De anima”/ “Despre suflet”).
În secolul al XIX-lea, scriitorul şi filosoful francez Henri Bergson, susţinător al intuiţionismului, insista, în lucrarea “Le rire” (“Râsul”), asupra faptului că “Noi nu vedem, de fapt, lucrurile în sine, ci ne limităm la a vedea etichetele asociate acestora”.
Tehnici pentru a aplica vizualizarea creativă
În general, spun specialiştii, 95% din ceea ce suntem şi manifestăm vine din subconștient, ceea ce înseamnă că, de multe ori, cinci procente ale minții conștiente lucrează, de fapt, împotriva celor nouăzeci și cinci la sută din ceea ce am învățat și memorat subconștient.
E ca un fel de înot din răsputeri în contra curentului, ceea ce explică de ce eşuăm de atâtea ori în ce ne propunem. Trebuie să îndepărtăm convingerile (conştiente) auto-limitante, pentru a face loc unor gânduri noi, pozitive, care să ne îmbunătăţească viaţa.
Pentru creier, vizualizarea în mod constant, sistematic, puternic, a unui eveniment sau a unei acțiuni este similară cu a experimenta fizic situaţia respectivă. Se activează, în momentul în care creăm imagini mentale, căi neuronale similare ca atunci când experimentăm evenimentul în realitate, fenomen care se numește “neuroplasticitate”, altfel spus, intră în funcţiune capacitatea creierului de a se adapta și schimba pe baza experiențelor și gândurilor noastre. Imaginând scenarii pozitive, stimulăm emoțiile pozitive corespunzătoare, cum ar fi bucuria, calmul sau încrederea. În acest fel, putem contracara stresul, anxietatea și modelele de gândire negative.
Iată câteva reguli de bază pentru a beneficia de efectele extraordinare ale vizualizării creative:
Parcurgerea/ respectarea unor etape necesare şi obligatorii în procesul de vizualizare
- Etapa 1 constă în generarea de imagini mentale, din memorie, din imaginaţie sau combinate. Este bine ca imaginea construită în minte să implice toate simţurile – culori, sunete, atmosferă, gesturi etc., astfel încât imaginea să fie “realistă”, similară experienţei trăite.
- Etapa 2 presupune întreținerea/ menţinerea imaginii, pentru ca aceasta să nu se disipeze. Trebuie să avem răbdare şi să lăsăm timp imaginii mentale să se contureze cât mai credibil.
- Etapa 3 – inspecția/ explorarea imaginii în detaliu, simulând schimbări de perspectivă asupra situaţiei imaginate, până ajungem la reprezentarea pe care ne-am dori-o în realitate.
- Etapa 4 – transformarea imaginii, în sensul substituirii tendinţelor negative, sceptice, cu unele pozitive, generatoare de emoţii constructive. Dimensiunea afectivă este foarte importantă în vizualizarea creativă. Persoana care îşi creează “filmul” mental trebuie să-l trăiască intens emoţional, ca şi cum acesta se întâmplă cu adevărat, astfel subconştientul fiind programat/ reprogramat pentru ca dorinţele, creativitatea, progresul să se materializeze în viaţa de zi cu zi.
Vizualizarea creativă trebuie practicată zilnic, timp de 10-15 minute, înainte de culcare, în momentele de relaxare dintre diverse activităţi sau în orice alte împrejurări în care avem senzaţia de “timp mort” (în timpul unei călătorii plictisitoare, când ne aşteptăm rândul la un ghişeu, la cumpărături etc,), dar nu în stare de oboseală, pentru că, în astfel de condiţii, nu am avea suficientă energie şi dispoziţie pentru construirea “filmului” nostru imaginar.
Câteva exemple de aplicare a vizualizării mentale
Întotdeauna, vizualizarea creativă trebuie să se construiască, în “filmul” respectiv, în jurul celui care practică exerciţiul. Într-un celebru experiment, efectuat sub coordonarea unui specialist în psihologie, cu echipa de baschet a Universităţii din Chicago, li s-a cerut sportivilor care au practicat vizualizarea mentală să-şi imagineze, la persoana întâi (eu alerg, eu fac etc.) prezenţa pe teren, să “vadă” coşul de baschet, să “audă” zgomotele specifice momentului, să “simtă” mingea în palmă, să o “vadă” zburând spre coş şi lovindu-se de plasă. Performanţele acestora au crescut, într-o singură lună, cu 23%.
Michael Phelps, un înotător american, cel mai medaliat olimpic din toate timpurile (23 de medalii olimpice de aur), mărturisea, într-un interviu, că își imaginează în detaliu fiecare cursă înainte de a concura. Phelps a folosit vizualizarea creativă pentru a-și planifica fiecare mișcare, a-și imagina victoriile, ceea ce l-a ajutat enorm.
De altfel, nenumărate echipe sportive practică “mental training” – vizualizarea creativă ca parte a antrenamentelor lor, pentru a îmbunătăți coordonarea, concentrarea și încrederea.
Extrem de eficientă este vizualizarea creativă în menţinerea sănătăţii şi în procesul de vindecare după o suferinţă. Pacienții care vizualizează vindecarea și recuperarea completă după operații tind să aibă o recuperare mai rapidă și mai puține complicații. Vizualizarea creativă este utilizată şi în terapia durerii cronice, pentru a reduce percepția durerii și pentru a îmbunătăți starea de bine generală.
Pentru succesul în carieră, vizualizarea ajută profesioniştii din orice domeniu să rămână concentrați și motivați. Actorul Jim Carrey, de exemplu, în 1985, a scris un cec fictiv către el însuși pentru „servicii actoricești” în valoare de 10 milioane de dolari, a datat cecul pentru 1995 şi a menţinut această imagine în mintea sa cu consecvenţă. În 1994, Carrey a primit un rol în filmul „Dumb and Dumber”, care i-a adus exact această sumă.
Vizualizarea creativă – beneficii care ne pot transforma viaţa
Nu este nimic “supranatural” în forţa pe care o ascundem în noi, este vorba doar despre o resursă care aşteaptă, în orice moment, să fie valorificată, aşa cum este o evidenţă şi faptul că viaţa fiecăruia, calitatea acestei vieţi sunt rezultatul direct al gândurilor şi convingerilor sale.
Cercetările în neurostiinte au validat eficienţa exerciţiilor de vizualizare, cu sublinierea că vizualizarea mentală este menită, desigur, să completeze performanţa reală, nu să o înlocuiască.
Făcându-ne o obişnuinţă (zilnică) din exersarea tehnicilor de vizualizare, vom abţine, în scurt timp, numeroase avantaje:
- ne sporim motivația și concentrarea, crescând probabilitatea de a obține rezultatele dorite;
- imaginând scene pașnice și liniștitoare, putem ajuta la activarea răspunsului de relaxare a corpului și la promovarea unui sentiment de pace interioară.
- vizualizarea ajută la extinderea gândirii noastre, la stimularea imaginației și la abordarea provocărilor cu o mentalitate proaspătă; includerea în imagini vizuale a soluțiilor inovatoare poate ajuta la stimularea centrilor creativi ai creierului nostru, îmbunătățind rezolvarea problemelor.
- repetând mental imaginea unei reușite, ne putem crește stima de sine, ne putem depăși îndoiala și crește productivitatea.
Pentru exersarea eficientă a vizualizării, ar trebui să ne facem un “ritual” – să începem ziua cu câteva minute de vizualizare, imaginându-ne cum am dori să se desfășoare respectiva zi, vizualizând reuşita în sarcinile de îndeplinit și setând un ton pozitiv pentru ziua care urmează.
Foarte utilă este combinarea exerciţiilor de respiraţie profundă cu vizualizarea. Pe măsură ce inspirăm încet, vizualizăm respirația care intră în corp ca un val liniștitor. Pe măsură ce expirăm, ne imaginăm că eliberăm stresul și tensiunea cu fiecare respirație, lăsându-le să plece și să dispară.
Idei greşite despre vizualizarea creativă
Există, în accepţia comună, câteva idei greşite despre vizualizarea creativă, care ar putea fi derutante, în absenţa informaţiilor corecte. Iată câteva dintre acestea:
Concepție greșită 1 – Vizualizarea este doar pentru indivizi creativi
Vizualizarea nu se limitează la persoane creative sau artiști. Este o metodă care poate fi valorificată de oricine, indiferent de abilitățile sale artistice. Vizualizarea înseamnă folosirea imaginației pentru a promova relaxarea, concentrarea și creșterea personală. Este o abilitate care poate fi învățată și dezvoltată prin practică.
Concepție greșită 2 – Vizualizarea nu are suport științific
Vizualizarea are un serios suport ştiinţific, a fost studiată pe larg, iar concluziile au arătat clar, cu dovezi, că tehnicile de vizualizare influenţează pozitiv bunăstarea, inclusiv reducerea stresului, îmbunătățirea performanței, a dispoziției și stimularea rezilienței.
Concepție greșită 3 – Vizualizarea este echivalentă cu a visa cu ochii deschişi, cu a-ţi pune dorinţe
Vizualizarea implică utilizarea imaginației, dar este diferită de visarea fără scop. Este o practică intenționată, care presupune exerciţiu, crearea de imagini mentale vii și utilizarea simțurilor pentru a atinge obiective sau rezultate specifice.
Concepție greșită 4 – Vizualizarea este o formă de negare
Vizualizarea nu înseamnă evadarea din realitate sau negarea acesteia. Este o tehnică menită să valorifice gândurile, emoțiile și obiectivele într-un mod constructiv. Prin vizualizarea rezultatelor dorite, oricine poate dezvolta strategii de dezvoltare personală, poate obține claritate și cultiva o mentalitate mai pozitivă.
Concepție greșită 5 – Vizualizarea este o soluție rapidă, miraculoasă
Vizualizarea creativă este un instrument puternic, dar nu este nici pe departe o soluție rapidă, miraculoasă, dimpotrivă necesită angajament, consecvență și integrare în viața de zi cu zi.
Dificultatea de a crea imagini mentale vii
Incapacitatea unor persoane de a crea imagini mentale puternice și vii poate avea diverse cauze și poate fi influențată de mai mulți factori. Lăsând deoparte aphantasia, care este explicabilă prin diverse disfuncţii în activitatea sau în conectivitatea unor regiuni ale creierului, în multe alte cazuri, dificultatea de a crea reprezentări mentale ale unor situaţii se explică prin lipsa exerciţiului, printr-n deficit de concentrare, prin stări de anxietate, care pot interfera cu abilitatea de a genera imagini mentale clare și detaliate.
Există apoi diferențe individuale în procesarea informațiilor, în capacitatea de rememorare a unor fapte. De asemenea, unele persoane pot avea o preferință pentru alte tipuri de reprezentări mentale, cum ar fi sunetele, mirosurile sau senzațiile tactile, în locul imaginilor vizuale.
Aşadar, pentru cei care nu au încercat acest mod de a-şi îmbunătăţi viaţa, poate a venit momentul să se gândească la obiceiurile sănătoase pe care ar dori să le cultive, să identifice schimbarea pe care ar dori să o facă, să construiască un “scenariu” pentru propria viaţă, pe care să-l repete cu insistenţă.
Albert Einstein era convins că “Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea”, deoarece “cunoaşterea este limitată, în timp ce imaginaţia stăpâneşte lumea” – un argument în plus pentru a nu ignora niciun drum care ne va ajuta să ne autodepăşim.
