Zaharina (E 954) face parte din categoria indulcitorilor artificiali, alaturi de ciclamat (E 952), aspartam (cunoscut si sub denumirea NutraSweet – E 951), sorbitol, manitol, xylitol, sirop de glucoza hidrogenat etc., unele dintre aceste substante fiind puse inca sub semnul intrebarii, din punctul de vedere al efectelor secundare. De aceea, este obligatoriu sa va informati si sa cautati, pe etichetele produselor alimentare pe care le achizitionati, prezenta/absenta acestor substante, precum si concentratia, pentru a decide in cunostinta de cauza ce poate fi consumat si ce nu.

Zaharina, al carui cod european, corespunzator aditivilor, este E 954, este o substanta sintetica, avand o putere de indulcire de 300-400 de ori mai mare decat zaharul, cu un gust usor metalic sau amar, motiv pentru care, adesea, este amestecata, in proportie de 10 la 1, cu ciclamatul sau aspartamul, in tarile in care toate aceste substante sunt autorizate (inclusiv in Romania).

zaharina

Zaharina a fost sintetizata, pentru prima data, in 1878, de catre chimistii Constantin Fahlberg si Ira Remsen, profesori la Johns Hopkins University, din Statele Unite ale Americii si a aparut pe piata in 1885.  In 1902, Germania, sub presiunea producatorilor de zahar, a limitat vanzarea ei, numai catre diabetici si numai in farmacii. Abia in timpul si dupa al Doilea Razboi Mondial (perioada in care zaharul a fost rationalizat), s-a comercializat ca oricare alt indulcitor. Popularitatea sa a crescut dupa 1970, mai ales in randul celor care tineau regim, din cauza diabetului sau pentru a slabi.

De ce se foloseste zaharina?

  • Zaharina nu aduce calorii si este eliminata de corp, fara a trece in sange. Se foloseste la prepararea bauturilor hipocalorice, a prajiturilor dietetice  si a altor produse recomandate diabeticilor, dar si oricaror altor persoane care vor sa reduca aportul caloric.
  • Nu provoaca aparitia cariilor dentare.
  • Este stabila la temperaturi ridicate (spre deosebire de aspartam) si, in mediu acid, nu reactioneaza cu alte alimente si se conserva bine.
  • Este utila in curele de slabire, dar folosita cu moderatie (pentru a nu stimula si mai mult gustul pentru dulce).

Precautii si efecte secundare in folosirea indulcitorilor sintetici

Inca de la inceputul folosirii zaharinei, au existat nenumarate voci care exprimau o anume neliniste in legatura cu efectele secundare ale zaharinei, iar aceste suspiciuni au crescut dupa aparitia altor indulcitori sintetici.

Incepand cu 1960, unele studii indicau efectul cancerigen la animale (sobolani) carora li se administrasera doze crescute de zaharina. In aceste circumstante, Canada si Statele Unite ale Americii au propus interzicerea, in anii ’60, a folosirii zaharinei, dar, in mod surprinzator, s-au izbit de o opozitie puternica din partea cumparatorilor, in special a diabeticilor, asa incat totul s-a redus la a mentiona pe ambalajul alimentelor care contineau zaharina, ca ar putea fi cancerigene.

In anii ’80, alte cercetari au aratat ca efectul cancerigen putea fi provocat de faptul ca sobolanilor li se administrasera cantitati exagerate de zaharina, in doze pe care niciodata, in conditii normale, un om nu le-ar putea ingera. Mai mult, s-a aratat ca metabolismul hepatic al sobolanilor era responsabil de efectele secundare, in cazul omului neexistand niciun pericol.

Diferite forme de Zaharina, Foto: blog.lafitness.com
  • In prezent, in privinta zaharinei, cercetarile par a fi clare, in sensul ca cei care consuma acest indulcitor, in doze normale, nu se expun niciunui risc. Acest fapt a fost confirmat, in anii 2000, de catre Agentia Internationala de Cercetare a cancerului si de Organizatia Internationala a Sanatatii.
  • Unele precautii trebuie, totusi, avute in vedere, in legatura cu aspartamul, mai ales de catre persoanele care sufera de o maladie congenitala (destul de rara), numita fenicetonurie, care presupune intoleranta la fenilalanina, substanta care se gaseste in aspartam. Consecintele ar putea fi crize de epilepsie sau tulburari nervoase grave.
  • In cazul copiilor, nu sunt recomandati indulcitorii sintetici, chiar daca cei mici par a prefera dulciurile facute cu astfel de substante, pentru ca sunt mai concentrate.Avand in vedere ca, in perioada de crestere, copiii au nevoie de calorii (si acestea nu se gasesc in indulcitorii artificiali), este bine sa se foloseasca in alimentatia copiilor, indulcitori naturali, sucuri de fructe, cereale etc.
  • Trebuie evitat excesul de bauturi racoritoare gazoase, care au un procent ridicat de aspartam (verificati pe eticheta). Aspartamul pare a provoca si dureri de cap (desi demonstratia nu a fost facuta pe deplin). Unii specialisti spun ca este de ajuns o doza foarte mica (o guma de mestecat, de exemplu), pentru a provoca durere de cap, ameteala, privire incetosata, instabilitate psihica, dureri de stomac, crampe musculare, pierderi de calciu, cresterea poftei de mancare (si, implicit, cresterea in greutate), reactii alergice etc. Astfel de efecte au fost comunicate, in urma cu numai cativa ani, in Buletinele U.S. Air Force si U.S.Navy (S.U.A.).

zaharina sintetizata

Dozele zilnice acceptabile, pentru principalii indulcitori sintetici, pe kilogram corp, sunt: Zaharina – 2-5mg/kg (un comprimat este echivalentul a doua bucati de zahar); ciclamat – 11mg/kg; aspartam – 40 mg/kg; sucraloza – 5mg/kg.  De exemplu, o persoana cu o greutate de 80 kilograme, ar putea consuma, fara a se expune vreunui pericol, din acest punct de vedere, circa 100 de iaurturi indulcite cu aspartam, ceea ce, in realitate, oricum nu se intampla, fiind greu de crezut ca cineva consuma astfel de cantitati.

Cei care inca sustin existenta unor riscuri majore legate de utilizarea indulcitorilor sintetici spun ca cercetarile “linistitoare” ar fi facute de laboratoare sponsorizate de producatorii de indulcitori si ca, din aceasta cauza, nu sunt credibile. Deoarece, consumatorul este, ca intotdeauna, intre aceste lupte de interese, probabil ca cel mai bine ar fi sa apelam la asemenea substante de sinteza doar cand este absolut necesat (diabeticii, de exemplu), in doze moderate, optand, in principal, pentru zaharina, care pare a fi cea mai inofensiva. Urmariti si precizarile de pe ambalaj, pentru a evita amestecul de zaharina si aspartam, folosit frecvent pentru ameliorarea gustului zaharinei.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here