Bucureşti – târgul Dâmboviţei, urbea lui Bucur sau unul dintre primele oraşe atestate documentar pe vremea domniei lui Vlad Ţepeş, este un oraş care dacă nu te impresionează la o primă vedere prin contrastul dintre occidental şi oriental, cu siguranţă îţi intră pe sub piele mai târziu şi se cuibăreşte bine în suflet dacă îl laşi să se descopere treptat ochilor tăi, ca o femeie frumoasă. De ce iubesc Bucureştiul? Am pus în scris doar 33 de motive şi te invit şi pe tine să-ţi răspunzi la această întrebare.

 

  1. Îmi place Bucureştiul din cărţile autorilor români Cezar şi Camil Petrescu care, printre personaje chinuite de frământări interioare, au strecurat tablouri emblematice ale Micului Paris, un oraş cu oameni eleganţi, rafinaţi care îmfrumuseţeau cu parfumul lor străzile şi clădirile din interbelic.
  2. Bucureştiul meu este iubit în fiecare sezon la Muzeul Satului, de la primele flori, la Hrisovul viilor. E un prilej bun să vezi cum trec anotimpurile după calendarul tradiţiilor populare în această oază de natură şi folclor, un microunivers în inima capitalei.
  3. Momentele de plictiseală sunt inexistente în acest oraş. Dacă păşeşti la fiecare din expoziţiile de la Romexpo –TIBCO, Gaudeamus, IndAgra, Târgul de turism etc. – , vei găsi de fiecare dată ceva nou, interesant, care să îţi coloreze viaţa, să îţi bucure simţurile.
  4. Mai nou, târgurile de Crăciun de la Universitate, Sala Dalles sau Institutul Ghoethe te îmbie să iei cu tine câţiva prieteni buni şi, cu nasuri înroşite de frig, să cauţi strălucirea sărbătorii, produse tradiţionale, cadouri pentru cei dragi şi … vin fiert.
  5. Îmi este greu să uit emoţia cu are aştepam aprinderea luminilor de Crăciun pe marile bulevarde sau cum alergam pe străzi pentru a prinde focul de artificii de Ziua Naţională.
  6. Bucureştiul este plin de evenimente, fie vară, fie iarnă: aici, poţi vedea cele mai bune concerte, spectacole de teatru, de operă, în stradă, inopinate sau programate, toate par să se fi adunat aici şi cred că nu poţi să întorci capul fără să dai peste ceva inedit.
  7. Oraşul ăsta este organic, se transformă de la o zi la alta. Azi, aici este un magazin, mâine poate fi o cafenea şi cine ştie când este posibil să apară un cazino. De aceea, ca reper este bun mersul pe jos sau un gps, nu magazinul din colţ. Ce spuneam de plictiseală?
  8. Dacă te saturi de mijloacele de transport în comun, poţi oricând să mergi câteva staţii pe jos şi îţi recomand să te aventurezi pe străduţe ca să simţi mai bine oraşul. Cu fiecare stradă, oricât de îndepărtată ar fi ea de centru, de bulevard etc. descoperi o fărâmă din istoria oraşului, un iz de altădată pe care îl dau acele câteva case care au mai rămas din vechiul Bucureşti, risipite printre vilele cu ziduri înalte care se ascund trecătorului.
  9. Locurile care mi-au fascinat copilăria rămân Calea Victoriei, ieşirea de pe străduţele dinspre Catedrala Sfântul Iosif, fosta cofetărie a hotelului Bucureşti unde ne răsfăţam cu un Coupe-Jacques, galeriile Lutherana, strada general Berthlot unde acum câţiva ani mai ajungea tramvaiul, legând zonele limitrofe de centru, biserica Albă şi piaţa Amzei.
  10. Am trecut apoi la altă epocă, la o vârstă la care am explorat împrejurimile cartierului Domenii, nume care vine de la domeniile boerilor care îşi aveau casele în zonă, străzile cu case superbe, istorice când mergi spre Arcul de Triumf spre parc, mânăstirea Caşin, oameni frumoşi, liniştea locului cufundat parcă în veşnice după-amieze leneşe de vară.
  11. Centrul vechi, zona Universitate, l-am descoperit mai târziu, dar mi-a rămas pentru totdeauna în suflet. Edgar Quinet şi cafeneaua unde ne-a scos o profesoară şi am plătit pentru prima oară din puţinii bani de student un expresso scump, strada Biserica Enei şi micuţa Biserică dintr-o zi unde ne rugam pentru reuşita la examene, anticariatele de unde alegeam cărţi pentru studiu şi cărţi pentru suflet, Club A, Fire, Gabroveni.
  12. Biblioteca Facultăţii de Litere unde iarna îngheţam cu mâinile în mănuşi citind pe nerăsuflate tom după tom, iar vara îi respiram aerul de carte veche, uşor dulceag împreună cu mulţi alţii care simţeau şi gândeau ca mine.
  13. Biblioteca Centrală Universitară, un loc minunat, descoperit la început din necesitate pentru studiu şi explorat acum la diversele conferinţe şi simpozioane găzduite la umbra unei alte cozi de cal, de data aceasta fiind vorba de calul lui Carol I.
  14. Bucureştiul Ateneului Român unde, dacă asişti la spectacole de pian, nu vei putea la început să nu stai cu ochii pe sus şi să admiri picturile şi dantelăriile acestei clădiri capodoperă.
  15. În Bucureşti, dacă ai poftă de un ceai, este posibil să îmbini acest ritual cu evenimente care se petrec în multitudinea de ceainării răspândite în tot oraşul, să încerci cel puţin unul din foarte multele sortimente existente şi să devii fidel cumpărător al unor astfel de locuri, să îţi defineşti gusturile sau să încerci altele noi.
  16. Dacă doreşti o vedere panoramică asupra oraşului, poţi fie să apelezi la perspectiva studenţească de pe terasa blocului, fie poţi vizita Arcul de Triumf sau unul dintre restaurantele aflate la ultimele etaje ale unor clădiri impunătoare.
  17. Fie că îţi place sau nu berea, fie că doreşti o pastramă de berbecuţ şi un pahar de must sau un vin bun, la Carul cu bere sau Hanul berarilor interbelic vei găsi atmosfera aceea de cârciumă cu lăutari ca pe vremuri şi meniuri pe gustul tuturor. În plus, sunt locuri unde este recomandat să îţi aduci amicii străini care vin pentru prima oară în capitală.
  18. În afara zilelor de luni, se pot vizita muzeele de Istorie, Naţional de Artă din cadrul fostului Palat Regal, muzeul Antipa sau muzeul Ţăranului Român şi atât de multe alte muzee ascunse bine în vintrele oraşului. Şi dacă nu te fereşti de aglomeraţie şi ai nervii tari, poţi profita de Noaptea muzeelor din ultimul weekend din mai pentru a le vedea pe gratis.
  19. Poate părea ciudată o astfel de invitaţie însă mie îmi place să cred că cimitirul muzeu Bellu este o bucăţică din istoria acestui loc şi că păstrează nu îngropate, ci foarte vii şi foarte prezente numele unor personalităţi care ne-au marcat istoria literară, artistică şi nu numai. Dacă mai pui la scocoteală şi măiestria cu care alţi artişti au împodobit mormintele artiştilor, rezultă un conglomerat de factori, scuze bune pentru exploratorii curioşi fie ziua, fie, pentru cei mai tari de inimă, noaptea.
  20. Şi pentru că tot vorbeam de noapte, pot afirma că Bucureştiul este un oraş care nu doarme sau doarme foarte puţin. În centrul istoric, găseşti o forfotă veselă la orice oră din zi şi din noapte, cu greu, dacă nu ai rezervare, poţi lua loc la unul din multele restaurante sau cluburi situate în clădirile prea vechi, care prea ameninţă să pice.
  21. Mi-a plăcut să mă plimb pe strada Sfântul Elefterie pe ploaie, printre copaci, biserici şi vile vechi.
  22. Facultatea de Arhitectură mi-a devenit cunoscută în pauzele de la cursuri când căutam un loc cald unde să beau un ceai. Dacă urci scările, pe fiecare etaj vei găsi panouri cu lucrări ale studenţilor, viitorul văzut prin ochii lor, clădiri pe care le vom vedea construindu-se mâine, acum doar pe hârtie.
  23. Grădina Cişmigiu, locul unde chiulesc elevii de la Lazăr, unde se plimbă îndrăgostiţii de la Universitate, unde înveţi să vâsleşti pe lac fără frica adâncimilor, unde poţi să stai pe băncile înguste şi să te încălzeşti ca o pisică la soare şi să asculţi fanfara militară sau acordurile unui instrument chinuit de mâinile unui învăţecel sau să te baţi cu flori la ceas aniversar chiar în inima oraşului.
  24. Iubesc Bucureştiul şi pentru parcul Herăstrău unde, primăvara, admir cireşii înfloriţi din grădina japoneză, unde oameni de toate vârstele se trezesc înaintea oraşului pentru a alerga pe marginea lacului, loc uriaş de pelerinaj pentru plimbăreţii bucureşteni.
  25. Iubesc Bucureştiul pentru că lasă loc artei să pulseze în inima lui, în special arta neconvenţională: teatru, cinema sau expoziţii în aer liber, statui vivante, văcuţe colorate, demonstraţii de dans cu participare liberă în faţa Băncii Naţionale, bătăi cu perne, cu apă sau cu vopsea colorată şi multe multe altele.
  26. Îmi place metroul bucureştean pentru că aici obiceiurile pasagerilor se schimbă. Deşi poate la fel de aglomerat ca şi la suprafaţă, aici oamenii citesc mai mult, din cărţi, e-book-uri sau din ziarul gratuit al vecinului de banchetă.
  27. Bucureştenii iubesc Bucureştiul aşa murdar şi contrastant cum e el şi o arată acum pe toate zidurile în fotografii cu oraşul de ieri şi de azi.
  28. Aici, poţi vizita o stradă ce poate rivaliza cu cele din Italia, deoarece este o stradă în trepte, mai nou şi frumos pictată de artişti – Strada Xenofon.
  29. Apoi, toate străzile oraşului, pe cartiere, au denumiri care de care mai interesante, poţi fi acum pe strada Paris, apoi pe Washington sau pe Drumul Binelui, de ce nu?
  30. Dacă te aventurezi puţin în afara oraşului şi ai spirit de aventură poţi să descoperi centura de fortificaţii a oraşului, forturi construite pe vremea regelui Carol I de către generalul arhitect Brialmont.
  31. Festivalul Femei pe Mătăsari invită la un moment de retrospecţie şi introspecţie vizavi de statulul femeii în societate, atât atunci, cât şi acum. E un moment bun, şi sigur cum îmi place să spun, de a vizita această stradă a moravurilor, cu case de pe care se desprinde varul şi curţi înghesuite, cu pereţi ce şoptesc poveşti de alcov.
  32. Iubesc acest oraş pentru pretenţiile lui de oraş occidental cu oameni atât de balcanici în obiceiuri. Este imposibil să nu observi chiar şi în clădirile cele mai noi, înţesate de aparatură de ultimă generaţie oameni care se grăbesc, se împing şi se îngesuie pe scările rulante, să nu auzi veşnicul resemnat „Asta e” sau o imprecaţie tipică din mult prea bogatul repertoriu autohton.
  33. Iubesc Bucureştiul nu în ultimul rând pentru că aici am deschis ochii. Aici am crescut şi am respirat căldura asfaltului pe străzile întortocheate, mirosul lui după o ploaie rapidă de vară prin Herăstrău, lumina filtrată printre castanii care străjuiesc şi acum drumul spre şcoală, forfota oamenilor mereu grăbiţi ca la Obor, sunetul clopotelor de la biserică care-i invită pe trecători să-şi salute zeii din mers.
Citește și:  Festivalul medieval "Turnirul Cavalerilor"

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.