Alimentaţia mediteraneeană sau “dieta cretană” figurează, din 2010, pe lista Patrimoniului cultural imaterial al omenirii, întocmită de UNESCO, fiind una dintre cele mai sănătoase, “un set de cunoştinţe, practici, abilităţi, ritualuri, tradiţii”, o adevărată “filosofie” culinară, cu excepţionale efecte asupra calităţii vieţii şi longevităţii. Nu întâmplător, cretanii sunt cei mai longevivi oameni din Europa, veseli şi energici, ocoliţi de bolile lumii moderne.

În argumentaţia care a susţinut recunoaşterea oficială a valorii acestui tip de alimentaţie se află o serie de aspecte legate de prelucrarea, conservarea, gătitul și, în special, modul de a împărți masa și de a consuma alimente. Dieta mediteraneeană a devenit foarte cunoscută după ce un om de ştiinţă francez, Serge Renaud, a publicat un studiu despre felul în care această alimentaţie previne apariţia diabetului, a obezităţii, a bolilor cardiovasculare, a bolilor degenerative, îmbunătăţeşte funcţiile creierului etc.

Alimentaţia mediteraneeană
Alimentaţia mediteraneeană

De asemenea, un om de ştiinţă american, Ancel Keys, care s-a stins din viaţă în 2004, la vârsta de o sută de ani, a studiat ani la rând legătura dintre obiceiurile alimentare şi starea de sănătate, luându-şi ca reper şapte ţări din bazinul Mării Mediterane, ajungând la concluzia că cei care urmează dieta mediteraneeană au un risc cu 30% mai mic de a dezvolta boli precum Alzheimer, Parkinson, accidente vasculare cerebrale, infarct, cancer etc.

Chiar dacă fiecare popor are obiceiurile sale alimentare, există nişte principii de bază, pe care oamenii din aşa-numitele “zone albastre” (cum este şi Creta), unde se trăieşte în armonie cu natura şi cu sine, le respectă şi care ne-ar putea inspira şi pe noi, pentru o viaţă mai bună, mai echilibrată, mai sănătoasă.

Alimentaţia mediteraneeană – principiile de bază

Principiile alimentaţiei mediteraneene sunt reprezentate, de obicei, sub forma unei piramide. Pornind de la baza piramidei spre vârf, acestea sunt următoarele:

  • Alimentele de la baza piramidei sunt cele care trebuie consumate frecvent, dacă se poate chiar zilnic – legume (roşii, în cantităţi mari, inclusiv sub formă de suc, fasole, mazăre, cartofi, linte, ceapă, castraveţi, conopidă, usturoi, soia, broccoli, spanac etc.), fructe (proaspete şi uscate), nuci, cereale integrale; ierburi aromatice, condimente (pătrunjel, rozmarin, oregano, anason, turmeric, scorţişoară, ghimbir, chili, ardei iute, şofran etc.), care dau savoare preparatelor, dar ajută şi la limitarea cantităţii de sare, zahăr, grăsimi.
  • Pe următorul etaj al piramidei se află uleiul de măsline, cu puternice efecte antioxidante, bogat în acizi graşi – Omega 3, Omega 6 – şi grăsimi mononesaturate, cel mai sănătos tip de grăsimi alimentare; uleiul de măsline reduce riscul de boli cardiace, previne formarea cheagurilor de sânge, curăţă ficatul, susţine imunitatea, nu îngraşă; poate fi consumat crud, dar este bun şi la gătit;

    Uleiul de masline
    Uleiul de masline
  • Ouăle şi produsele lactate fermentate (brânză de capră, de oaie şi iaurt) sunt consumate regulat, dar fără excese, în cantităţi mai mici decât în alte bucătarii ale lumii (şi cu sublinierea că, de exemplu, locuitorii din Creta nu consumă unt);
  • Carnea de peşte (somon, macrou, hering, sardine, ton) şi fructele de mare ocupă un loc important în alimentaţia mediteraneeană – în general, se consumă cam de două ori pe săptămână.
  • În vârful piramidei, adică alimente care se consumă mai rar (de câteva ori pe lună), se află carnea roşie, folosită mai mult pentru a da savoare unor preparate (sosuri, paste), produsele de patiserie (ocazional), carnea de pasăre;
  • Vinul roşu se consumă cu moderaţie (eventual, un pahar pe zi, în timpul unei mese); zahăr în cantităţi foarte mici (se recomandă zahărul natural, din fructele de sezon, și mierea).

Alte caracteristici ale stilului de viaţă mediteraneean

Alimentaţia mediteraneeană
Alimentaţia mediteraneeană

Stilul de viaţă mediteraneean presupune şi alte reguli, pe lângă cele legate strict de alimentaţie (dieta cretană nefiind un regim de slăbit, aşa cum se consideră uneori, deşi ajută organismul să nu adauge kilograme). Este vorba de modul de a sta la masă, de timpul acordat acestui moment, de plăcerea de a mânca în familie – lucruri uitate sau neglijate în multe alte părţi ale lumii, în condiţiile vieţii actuale.

Pe de altă parte, rolul femeilor este extrem de important în păstrarea şi transmiterea specificului culinar către generaţiile mai tinere, în respectarea principiului diversităţii alimentare, în valorificarea produselor locale şi respectul faţă de producători. Toate acestea trebuie armonizate cu mult timp petrecut în aer liber, la lumină naturală, somn de calitate, practicarea unor activităţi fizice, bună dispoziţie şi echilibru în toate.

Oamenii locului spun că, deşi occidentalii sunt interesaţi de alimentaţia mediteraneeană, de “reţetele cretane”, în realitate nu există astfel de “reţete”, că ei, cretanii, s-au obişnuit, de-a lungul timpului (într-o istorie care nu le-a fost intotdeuna favorabilă), să combine alimentele (provenite din culturile locale) în fel şi chip, obţinând un nou preparat de fiecare dată şi respectând succesiunea anotimpurilor şi a produselor de sezon, la care se adaugă atitudinea cumpătată în toate – niciodată mai mult de un pahar de vin la masă (deşi se produc în Creta vinuri unice din cele 25 de tipuri de struguri produşi pe insulă), niciodată cantităţi mai mari de alimente decât are nevoie organismul la o masă.

Aşadar, ulei de măsline (care asigură jumătate din energia zilnică), multe legume şi fructe, din ceea ce oferă pământul locului, peşte, inventivitate în prepararea acestora, produse locale şi de sezon şi un pahar de vin – acesta pare să fie marele secret al alimentaţiei mediteraneene.

Alimentaţia mediteraneeană – sugestii pentru meniul unei zile

Salata mediteraneeana
Salata mediteraneeana

Micul dejun: 1. pâine integrală şi ulei de măsline; iaurt din lapte de capră sau oaie, cu miere, migdale, cereale integrale, portocale sau 2. cereale cu stafide şi iaurt sau 3. omletă cu legume, roşii şi ceapă, un singur fruct sau 3. iaurt cu felii de fructe şi câteva nuci, arahide, seminţe de dovleac sau floarea soarelui sau 4. ouă şi legume, călite în ulei de măsline.

Prânz: 1. roșii în ulei de măsline, cu usturoi și busuioc, orez cu legume, salată de fructe cu scorţişoară sau 2. salată de ton sau 3. salată mare cu roşii, ceapă, dovlecei la tigaie, brânză sau 4. o porţie de lasagna.

Cina: 1. ardei la grătar în ulei de măsline, sardine, pâine integrală de grâu, un pahar de vin roşu sau 2. o salată mare de ton cu ou fiert, porumb dulce, cu dressing de ulei de măsline şi lămâie, condimente sau 3. lasagna cu legume, ciuperci, condimente (fără carne) sau 4. somon la cuptor, cu orez şi legume.

Gustările nu sunt recomandate, dar pentru cine vrea să mai mănânce între mese, poate opta pentru o mână de nuci sau morcovi, fructe de pădure, iaurt, un fruct. Trebuie evitate, de asemenea, băuturile îndulcite, sucurile de fructe (care conţin mult zahăr), în favoarea apei, ceaiului şi, în funcţie de gusturi, cafea.

Orice moment este potrivit pentru a schimba în bine alimentaţia cotidiană şi stilul de viaţă

Probabil că, de multe ori, ne propunem să abandonăm obiceiuri alimentare nesănătoase, impuse de ritmul activităţilor cotidiene, de un anumit stil de viaţă, şi nu reuşim sau găsim motive de a amâna acest lucru, fără să ne gândim la impactul pe termen lung.

Există nenumărate posibilităţi în acest sens, în funcţie de gusturi, de voinţă şi de capacitatea de a renunţa la excese sau la alimente care ne fac rău. De exemplu, multe persoane au descoperit şi au optat pentru ceea ce nutriţioniştii numesc “flexitarism” – o dietă bogată în fructe şi legume, de 1-2 ori carne şi de 1-2 ori peşte pe săptămână, alţii sunt vegani, vegetarieni sau optează pentru Raw Food etc.

Spre deosebire de variantele menţionate anterior, alimentaţia mediteraneeană este mai puţin restrictivă, presupune alimente pe care le putem procura cu uşurinţă, multe dintre acestea specifice şi zonei noastre şi oferă şansa de a ne fortifica organismul, imunitatea, starea de bine în general.

În 2019, într-un top al celor mai sănătoase diete şi mai uşor de urmat, realizat de revista americană “Best Diet”, dieta cretană s-a situat pe primul loc – un argument în plus pentru a ne inspira din alimentaţia celor mai sănătoşi oameni din Europa, cu precizarea că termenul “dietă”, in acest context, nu înseamnă “regim”. Poate să pară aşa doar prin comparaţie cu ceea ce a devenit “normalitate” azi – fast-food, carne, grăsimi, sare, zahăr în exces.

Alimentaţia mediteraneeană ar fi doar o întoarcere la produse diversificate, proaspete, neprocesate, pline de vitamine şi de alte elemente absolut necesare organismului, o garanţie a sănătăţii pe termen lung.

Până la urmă, cum observa un celebru antropolog, Claude Lévi-Strauss, “obiceiurile culinare ale unei societăți sunt un limbaj în care aceasta își traduce inconștient structura” – o afirmaţie care s-ar putea aplica şi la nivel individual.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.