Balena albastra sau balena uriasa (Balaenoptera Musculus) este cel mai mare mamifer si cel mai mare inotator, nu degeaba isi are si acest nume. Este un animal care continua sa ne surprinda la fiecare noua descoperire, mai ales tinand seama de faptul ca ea se hraneste cu cele mai mici plante din ocean (fitoplancton) si cu cele mai mici organisme vii (zooplancton), hrana sa purtand denumirea de plancton, ignorand cu mandrie multitudinea speciilor savuroase ce se ascund in ocean.
Balena albastră, cunoscută și sub denumirea științifică Balaenoptera musculus, este cel mai mare mamifer de pe planetă, uimind prin dimensiunile sale impresionante și prin adaptările sale fascinante la mediul oceanic. Deși se hrănește cu cele mai mici organisme din ocean, cum ar fi fitoplanctonul și zooplanctonul, balena uriașă rămâne un prădător redutabil în lumea sa. Modul său de viață, care implică migrații lungi între apele polare și cele tropicale, este strâns legat de ciclurile de hrănire și de reproducere. În ciuda mărimii sale, acest gigant al apelor reușește să se miște cu grație prin adâncuri.
Desi balena albastra vaneaza in apele adanci, ea trebuie sa iasa la suprafata ca sa poata lua aer, pe care ulterior il elimina cu presiune (acea cascada de aproximativ 6 metri inaltime ce o vedem iesim din ea cand este deasupra oceanului).
Un mod de viata
Tinand seama de teoriile evolutioniste, s-a demonstrat stiintific ca exact precum celelalte mamifere terestre, balena uriasa provine din mamiferele aeriene, ea fiind atrasa de hrana bogata din adancurile oceanelor si ulterior s-a adaptat peisajului acvatic. Avand in vedere maretia sa, am crede ca balena se poate misca in voie oriunde in apele adanci, dar aria sa de raspandire este destul de redusa la cateva regiuni, din cauza faptului ca doar in putine locuri gaseste suficient plancton pentru a se hrani.
Iarna, datorita ghetii ce se formeaza in ocean, balenele sunt nevoie sa isi caute hrana in apele tropicale, calde, unde aceasta este insuficienta, iar mamiferele gigant sufera de foame frecvent. Balenele albastre ajung pana la 33 de metri lungime si 190 de tone in greutate, iar corpul sau imens este acoperit cu un strat adipos, avand o forma hidrodinamica, ce o ajuta sa inainteze cu usurinta in apa.
Capul sau, puternic si mare, are o patrime din lungimea corpului, iar inima sa poate avea chiar si 980 de kg. Balena are un laringe masiv, iar grasimea cu care ii este acoperit corpul nu se afla in musculatura de dedesubt, ea are o mobilitate destul de buna si aluneca peste stratul muscular. Aceasta este stocata si in ficat si in oase, dar sub forma unor cantitati industriale de ulei.
Cum se inmultesc balenele?
Balenele nu traiesc in grupuri mari, maximul unui grup atingand 4 exemplare, dar in timpul reproducerii sau atunci cand vaneaza ele formeaza grupuri mai numeroase. Balena, in general, este cunoscuta ca fiind un animal ce migreaza mult si poate trai pana la varsta de 65 de ani, aceasta fiind considerata media de viata a balenelor albastre. La femele, varsta maturitatii este pe la aproximativ 23 de ani si dau nastere o data la 3 ani.
Chiar inainte de a incepe reproducerea, balenele pornesc spre apele polare, unde gasesc hrana din abundenta, iar apoi pornesc spre zonele tropicale, acestea fiind ideale pentru cresterea puilor. Cand se naste, puiul este ajutat sa se mentina la suprafata pentru a putea respira, de catre moasele ce o inconjoara pe mama.
Cum spuneam, puii sunt crescuti in apele tropicale, acolo unde are loc si imperecherea, datorita stratului termoizolant de grasime foarte subtire care nu i-ar ajuta sa reziste in apele reci. Atunci cand se nasc, puii au aproximativ 7 metri in lungime, cantarind cam 2-3 tone, fiind alaptati in apa. Puiul de balena se hraneste cu peste 600 de litri de lapte pana cand ajunge la varsta de doua luni si lungimea de 15 metri.
Cum vaneaza si cum se hranesc balenele?
In apele Antarcticii balenele se hranesc in mod constant si excesiv cu raci plutitori si cu krilli antarctici, iar in apele Polului Nord acestea se hranesc cu trei specii de raci. Balena este un inotator foarte rapid, atinge chiar 10-15 noduri, iar de hrana isi face rost atunci cand se scufunda, petrecand pana la doua ore in adancimi de aproximativ 500 de metri. In momentul in care se indreapta catre suprafata, balena isi face drum prin norul de plancton si astfel inghite cantitati uriase de hrana dar si de apa, motiv pentru care la suprafata arunca acel jet de 6 metri de apa in sus.
Ca sa intelegem mai bine cum se hranesc balenele, vom incerca sa explicam constitutia lor. Asa ca trebuie retinut faptul ca balenele nu au dinti, ci niste placi carnoase ce se numesc fanoane, astfel isi filtreaza hrana, iar prin aceasta sita uriasa poate capta planctonul si din cinci tone de apa, la fiecare inghititura.
Balena albastra are aproximativ 320 de fanoane, fiecare de 100 de centimetri lungime si 55 centimetri latime, iar fiecare este finisata cu mustati ce ajuta la retinerea si celei mai mici prazi. Dupa ce a scapat de apa din gura, balena isi aduna hrana cu limba sa carnoasa.
Balenele si oamenii
Astazi traiesc aproximativ 2000 de balene albastre in apele oceanelor si ale marilor, datorita faptului ca intre 1930 si 1931 au fost omorate peste 300.000 de specimene, desi efectivul se reface destul de rapid. Motivul – dimensiunile uriase ce constituie o prada ideala de catre oameni care dupa uciderea lor, le transforma corpul in grasime, ce este folosita in industria alimentara, iar fanoanele sunt folosite pe post de oase de peste.
Cateva ciudatenii:
- Cel mai mare mascul balena a atins 31 de metri in lungime si cea mai grea balena a ajuns la 178.000 de kilograme in greutate.
- Marinarii englezi numesc balenele albastre – balene cu sulf, cunoscut faptul ca in apele nordice aceasta era acoperita cu un strat subtire de vegetatie oceanica ce ii camufla culoarea.
- Oasele de balena (de peste) au fost folosite in timpurile din trecut pe post de ace de par de catre femei, printre multele alte intrebuintari ce le-au cunoscut.
Importanța ecologică a balenelor albastre în ecosistemul oceanic
Balenele albastre joacă un rol esențial în echilibrul ecosistemului marin. Pe lângă faptul că reglează populațiile de zooplancton și alte organisme mici prin hrănirea lor, excrementele balenelor contribuie la îmbunătățirea nivelurilor de nutrienți din apele de suprafață.
Acest proces, numit „pomparea de fier„, ajută la stimularea creșterii fitoplanctonului, care la rândul său susține rețelele trofice oceanice și contribuie la absorbția dioxidului de carbon din atmosferă. Deși balenele albastre sunt considerate pe cale de dispariție din cauza vânătorii comerciale din trecut și a amenințărilor actuale, cum ar fi poluarea și coliziunile cu navele, protejarea lor este crucială pentru sănătatea oceanelor și a climatului global.
Sunetele produse de balena albastră și rolul lor în comunicare
Balena albastră este renumită pentru sunetele puternice pe care le produce, unele dintre cele mai puternice emise de orice animal de pe planetă. Aceste sunete, care pot atinge până la 188 de decibeli și pot călători pe distanțe de sute de kilometri prin apă, sunt folosite pentru comunicare între indivizi și pentru navigare în adâncurile întunecate ale oceanului.
Deși încă nu se cunoaște pe deplin semnificația fiecărui tip de sunet emis de balenă, cercetătorii cred că acestea sunt esențiale pentru coordonarea migrațiilor, localizarea partenerilor de reproducere și menținerea coeziunii grupurilor mici. Aceste sunete unice sunt monitorizate de oamenii de știință pentru a înțelege mai bine comportamentul balenelor și pentru a evalua impactul zgomotului de fond produs de activitățile umane asupra acestora.
