Baschetul – origine, evolutie, variante

Baschetul (basket-ball) este, astazi, unul dintre cele mai indragite sporturi de echipa, foarte dinamic, imaginativ, intuitiv, spontan, solicitand atat inteligenta, cat si pregatirea fizica a celui care il practica. Istoria baschetului s-a scris in mai multe etape. Cel mai vechi joc, asemanator cu ceea ce numim, in prezent, baschet, este descris in documentele indienilor mayasi, din America Centrala, descoperite la Yucatan, in Mexic. Este vorba despre “pok-ta-pok” sau “tlatchtli”, pe care, mai tarziu, prin secolul al XIV-lea, il practicau si aztecii (populatie amerindiana stabilita intr-o insula din lacul Texcoco, de pe Valea Mexicului), in onoarea zeului Quetzoalcoat, reprezentat ca un sarpe cu pene. Jocul se desfasura pe un teren plat, dreptunghiular, de 30-40 metri lungime si 10-15 metri latime, inconjurat de ziduri cu o inaltime de 7-8 metri. Cate un disc, cu diametrul de 35-60 de centimetri, cu un orificiu in mijloc, era asezat perpendicular cu solul, la o inaltime de 2,70 metri, in fiecare jumatate de teren. Scopul jocului era de a face sa treaca o minge, prin inelul decupat in discul suspendat, din terenul adversarului. Capitanul echipei care pierdea era cel sacrificat in cinstea zeului  Quetzoalcoat.

Varianta moderna a baschetului a fost inventata de catre canadianul James Naismith. Inca din copilarie, acesta dovedise un interes deosebit pentru sport si, in pofida faptului ca mare parte din zi muncea la ferma parintilor sai, intotdeauna avea energia necesara pentru diverse jocuri, alaturi de alti copii. La varsta de 22 de ani isi incepe studiile universitare la McGill, in Montreal, urmand, in paralel, cursuri de educatie fizica si practicand rugby de performanta. La trezeci de ani, paraseste Montrealul, pentru a se stabili in Statele Unite ale Americii. Se specializeaza in psihologie, in studiul Bibliei si, in continuare, in sport, devenind profesor la “International Young Men’s Christian Association” (Y.M.C.A.), din Springfield, Massachusetts. Clasa de care raspundea era in mod deosebit indisciplinata, motiv pentru care directorul institutiei ii cere sa gaseasca o solutie pentru a-si tempera elevii.

Fiind iarna si neputand sa ii antreneze pe elevi in vreun sport in aer liber, dar crezand cu fermitate in dictonul “Mens sana in corpore sano” (“Minte sanatoasa in corp sanatos”), le-a propus un curs de gimnastica suedeza, la care, insa, elevii sai nu marseaza. Avea nevoie de o alta idee, de un sport care sa fie practicat in sala si care sa se desfasoare, eventual, intre sezonul de fotbal american si cel de base-ball. Inspirat de vechiul “pok-ta-pok”, Naismith a asezat doua plase de pescuit pe doua rame de lemn, la trei metri inaltime, participantii la joc trebuind sa introduca mingea in aceste cosuri, pentru a marca un punct. Cosul fiind la inaltime, jocul necesita si precizie si forta.

A stabilit rapid si cateva reguli de baza: niciun jucator nu avea voie sa alerge cu mingea in mana (aceasta trebuia pasata rapid), nu se admiteau contacte “soc”, in forta, orice jucator putea sa obtina mingea, in orice moment si in orice loc de pe teren. Si-a denumit jocul “basket-ball” (minge-cos). Dupa primul meci, in care s-a inscris un singur punct, elevii, entuziasmati, au vrut sa denumeasca jocul “Naismith-ball”, spre amuzamentul profesorului, care a refuzat, insa. Primul meci “oficial” a avut loc pe data de 11 martie 1892, intre echipa elevilor si a profesorilor de la Asociatia Springfield, elevii castigand cu 5-1. In acelasi an, basket-ball-ul a fost adaptat pentru a fi jucat si de catre fete.

Promovat de catre Young Men’s Christian Association (YMCA), baschetul a devenit rapid foarte popular in toate colegiile americane si, treptat, si in alte tari. In 1946, a fost creata National Basketball Association (NBA), cu scopul de a reuni in competitie cele mai bune echipe de baschet, si care si astazi este cea mai puternica liga, pentru acest sport. Din 1936, baschetul a devenit sport olimpic (din 1976 fiind admis si baschetul feminin), iar in 1950 s-a organizat primul Campionat Mondial, in Argentina. In anii 2000, baschetul este, incontestabil, un sport mondial, pe langa americani, echipe foarte puternice avand Spania, Argentina, Grecia.

Jocul de baschet se desfasoara intre doua echipe a cate cinci jucatori, care trebuie sa ii impiedice pe adversari sa introduca mingea in cos, defensiva fiind, asadar, foarte importanta, jucatorii incercand, in acelasi timp, sa profite de orice greseala a celeilalte echipe, pentru a recupera mingea. Va fi castigatoare echipa care inscrie cele mai multe cosuri. Dimensiunea standard a terenului este de 28 m/15 m. Cosul, facut din metal, plastic sau lemn, cu un diametru de 40 de centimetri, se monteaza la trei metri inaltime. Mingea are o circumferinta de 75-80 de centimetri si nu trebuie sa depaseasca greutatea standard de 600 de grame. Jocul se desfasoara in patru reprize, a cate 10 minute. Un meci de baschet nu se poate termina la egalitate, de aceea, in astfel de situatii, au loc prelungiri, de cate cinci minute, pana la departajare. Un jucator nu poate sa pastreze mingea mai mult de cinci secunde, decat daca o loveste in continuu de podea, dribland, iar echipa nu trebuie sa depaseasca 24 de secunde fara sa arunce la cos.

Incepand cu 2010, jocul de baschet “trei contra trei”, care se practica, pana la acea data, numai ca sport recreativ, a fost recunoscut oficial, in 2012 organizandu-se si primele campionate mondiale pentru aceasta formula.

Dintre toti sustinatorii acestui sport, cel mai cunoscut este, de departe, Barack Obama, presedintele SUA, bun jucator de baschet inca din liceu si care nu a incetat sa il practice nici chiar in timpul campaniei electorale.

Exista si cateva variante ale baschetului, tot mai populare in utimii ani: korfball, care se joaca, mai ales, in Belgia si Olanda, dupa aceleasi reguli ca si baschetul clasic, dar echipele, formate din opt jucatori, sunt mixte, iar cosul este amplasat la 3,5 metri; netball, jucat, initial, numai in Australia si Noua Zeelanda, de catre echipe feminine, formate din cate sapte jucatoare, este practicat, la inceputul secolului al XXI-lea, in peste 70 de tari; slamball este varianta anilor 2000 pentru baschet, jucatorii putand marca folosindu-se de o trambulina, ceea ce face jocul foarte spectaculos; mono-basket-ul este o varianta de baschet in cadrul careia jucatorii se deplaseaza cu monociclul; roller basket-ball a fost inventat de catre un celebru jucator din NBA, Tom LaGarde, si presupune deplasarea jucatorilor pe role.