Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu-Mureș este unul dintre cele mai importante locașuri culturale din oraşul menţionat mai sus. Aici, puteţi găsi mai mult de două sute de mii de cărţi, printre care şi câteva exemplare foarte rare. În plus, aceasta este cea dintâi bibliotecă publică din întreaga Transilvanie, dar şi din întreaga Românie. Ea este rezultatul îmbinării a trei fonduri mai mici: Teleki, ce avea aproape 50.000 de cărţi şi Bolyai, cu aproape 100.000. La cele două de mai sus se adăugă un al treilea, care provine de la alte biblioteci din regiune.

Biblioteca Teleki-Bolyai a fost inaugurată la începutul anilor 1800, de când este disponibilă oricărui cititor. Cel care a pus pe picioare sediul se numeşte Samuel Teleki, care a fost unul dintre cei mai importanţi bibliofili din acele timpuri. El a fost influenţat de către Iluminism şi de aceea dorea o propagare cât mai rapidă a informaţiilor în rândul oamenilor. Pentru că Teleki voia ca toate colecţiile de cărţi de la biblioteca lui să fie ţinute în evidenţă, el a realizat un amplu catalog. Acesta a avut numai puţin de patru volume şi a fost scris pe durata a 23 de ani. Într-unul din aceste volume, autorul a inclus şi un regulament intern pe baza căruia biblioteca trebuia să funcţioneze. Majoritatea cărţilor de la Teleki-Bolyai prezentau crezul curentului ilumist. Dintre acestea, multe erau scrise în latină, germană, franceză sau engleză, însă existau şi unele în limbi asiatice. Printre alte volume, se numără şi câteva aparţinând unor academii şi societăţi ştiinţifice importante din Europa, dar şi enciclopedii celebre sau lexicoane.

Se pare că în decursul a câtorva zeci de ani, Teleki ar fi achiziţionat volume din mai mult de 20 de oraşe din Europa. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât ne gândim că în acele vremuri nu era deloc uşor să ai acces la cărţile cele mai importante din lume. Poate cele mai căutate lucrări din anii aceia erau cele din secolele XIII-XIV, precum Condicele Koncz, care reprezenta o traducere în latină a Bibliei, scrisă pe pergamente. Altă opera vitală pentru istoria universală este şi cartea lui Merzio, Liber de homine, care fusese scrisă la sfârşitul secolului al XV-lea. Putem lua în discuţie şi câteva opere de referinţă din literatura română, precum cele din secolele XVII-XIX, editate în Moldova, în Ardeal sau chiar în străinătate. Demne de menţionat sunt Cazania lui Varlaam sau Noul Testament de la Bălgrad.

În plus, la biblioteca Teleki-Bolyai, puteţi găsi şi o mulţime de manuscrise foarte vechi în limba maghiară. Dintre acestea, poate cea mai veche este Cronica lumii, care datează de la mijlocul secolului al XVI-lea. De asemenea, aici putem găsi şi volume de logică, de economie sau de poezie, toate de acum câteva secole. Nu în ultimul rând, există chiar şi câteva traduceri ale Bibliei, printre care şi prima astfel de traducere în română, datând din anul 1688.

Pe lângă cele menţionate mai sus, se pot cerceta şi diverse hărţi, ilustraţii, portrete ale creatorilor celebri, cât şi diferite peisaje. De asemenea, sunt nenumărate stiluri folosite pentru realizarea lucrărilor, de la cel gotic, până la cel modernist. Acestea reflectă gradul amplu de reprezentare al bibliotecii Telei-Bolyai. De altfel, clădirea în care se află sediul este construită în stil baroc. Ceea ce era puţin neobişnuit, cel puţin pentru acele vremuri, este faptul că Târgu-Mureș număra până-n 10.000 de locuitori la începutul secolului al XIX-lea şi totuşi beneficia de o bibliotecă la standarde excepţionale. Acesta era un lucru care nu se mai întâmplase niciunde la noi în ţară, până la acea dată.

Carneţelele prin care se ţinea evidența bibliotecii conţineau atât numele complet al abonaţilor, cât şi slujbele acestora şi cărţile pe care le împrumutaseră. Este uluitor de observat cât de mulţi oameni erau interesaţi de operele bibliotecii. Se pare că un număr impresionant de persoane veneau din toată Transilvania pentru a cere cărţi de la Teleki-Bolyai.

În anii care au urmat morţii lui Teleki, prestigiul bibliotecii a scăzut simţitor. Naţionalizarea instituţiei a avut loc la jumătatea secolului trecut. În 1955, aceasta a fost mutată într-un nou sediu, unde a primit şi denumirea unui matematician cunoscut, Farkas Bolyai, care a trăit o mare parte din viaţa sa la Târgu-Mureș, unde şi-a desfăşurat şi activitatea.

În prezent, lucrările matematicianului se păstrează în muzeul care-i poartă numele. Se estimează că ar exista cel puţin câteva zeci de mii de pagini de manuscris care poartă denumirea de Bolyai. Din 1955, o parte dintre acestea se găsesc la bibliotecă. După şapte ani, ea a primit numele mixt, Teleki-Bolyai, iar în 1974 a devenit secţie a Bibliotecii din judeţul Mureş.

Dacă în secolul al XIX-lea şi în secolul XX, biblioteca a avut parte de un număr impresionant de vizitatori, în ultimii ani aceştia au început să vină şi mai mulţi. În prezent, instituţia reprezintă un punct de atracţie chiar şi pentru străini.

biblioteca-teleki-bolyai.jpg
biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg
imagine-cu-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures-din-departare.jpg
una-dintre-fatadele-de-la-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg
simbol-de-la-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg
bufnita-de-la-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg
intrarea-in-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg
simbolul-intelepciunii-in-stil-medieval-biblioteca-teleky-bolyai-1799-din-targu-mures-judetul-mures.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ