Biserica de lemn din Budești Șușani, comuna Budești, județul Maramureș, datează din anul 1760. Are hramul „Sfântul Nicolae” și se află pe noua listă a monumentelor istorice. Iconostasul este mai vechi, fiind construit în 1628, după cum rezultă dintr-o inscripție în slavonă aflată pe ușile împărătești.
În colțul de nord-est al naosului, există însă o altă inscripție care spune: „Din mila lui Dumnezeu și din darul Sfântului Duh s-au milostivit Dumnezeu de s-au făcut și s-au îndemnat din îndemnul lui Popa Ionaș de s-au zugrăvit biserica de zugravul Alexandru Ponehalschi și s-au zidit această sfântă biserică spre lauda lui Dumnezeu și spre isprăvirea sufletelor creștinești. Anul 1760 noiembrie în 10 zile.’’
În privința arhitecturii, se remarcă faptul că pronaosul a fost alungit în sec. al XIX-lea și de aceea forma bisericii apare puțin diferită de modelul „clasic” întrucât proporția dintre lungimea și înălțimea construcției este diferită. Acoperișul are poala dublă fiind unic atât pe navă, cât și pe absidă.
Trecând la decorația interioară se constată că pictura murală de pe bolta naosului și bolta absidei este distrusă; tâmpla a cărei decorație amintește pictura bisericilor din Catalonia din sec. XIII-XIV prezintă scene de o mare frumusețe: Isus pe cruce, Fecioara Maria, cei doisprezece apostoli.
În naos, pe peretele nordic, sunt scene din Vechiul Testament printre care se remarcă Adam care sapă pământul și Eva care toarce, scenă realizată extrem de expresiv.
Pe peretele de sud al naosului, sunt prezentate scene din viața și patimile lui Isus, al cărui chip deosebit de frumos, cu ochi mari, de o tristețe senină, iese în evidență. De reținut „Cina cea de Taină” din această biserică în care personajele sunt grupate în jurul unei mese în formă de potcoavă – tradiție elenistă. Pictura originală poartă inscripții explicative în slavona bisericească, dar decorul restaurat are inscripții românești scrise în caractere chirilice.
Pe fondul alb, figurile sunt pictate în roșu, albastru, galben și verde, ca în miniaturi. Ele accentuează conținutul și încântă ochiul. Printre icoanele aflate în această biserică, se remarcă una de formă rectangulară în centrul căreia este Isus Cristos care stoarce un strugure legat de un vrej, cu frunze și struguri crescut din trupul său împuns de lance.
Mustul curge într-un potir ținut de un înger într-o mână, în timp ce în cealaltă mână el ține un rotuluș desfășurat pe care scrie, în românește, cu litere chirilice: „Răscumpăratu-ne-i pre noi din blestemul legei cu scump sângele teu”.
Pictura ușilor împărătești poartă amprenta legăturilor cu arta moldovenească. Cele două canaturi ale ușilor îi înfățișează pe cei patru evangheliști, așezați la masa de lucru.
Iconarul s-a inspirat probabil după un model luat din manuscrisele moldovenești din veacurile XV-XVI, deoarece pe banda despărțitoare a scenelor apare un vechi motiv bizantin, vrejul cu semipalmete. Fără a fi una dintre lucrările de mare valoare artistică ale picturii medievale maramureșene, ușile împărătești de la Budești (Șușani) prezintă un interes deosebit prin faptul că au o inscripție din anul 1628.
Biserica a jucat un rol crucial în viața comunității din Budești, fiind nu doar un punct de întâlnire pentru slujbe, ci și un centru de coeziune și identitate culturală pentru locuitori.
Eforturile de conservare și restaurare ale bisericii au fost esențiale pentru menținerea condiției sale, având în vedere vechimea și valoarea istorică. Aceste eforturi asigură că generațiile viitoare vor putea de asemenea să se bucure și să învețe din istoria sa.
Biserica atrage numeroși vizitatori și cercetători interesați de patrimoniul cultural al României, oferind tururi ghidate care explică detaliile arhitecturale, istorice și spirituale ale lăcașului.
