Bisfenol S (BFS) şi Bisfenol A (BFA) reprezintă denumirile unor compuşi chimici extrem de controversaţi. Ambele substanţe au fost incluse în categoria perturbatorilor endocrini, cu periculozitate sporită pentru sănătatea omului. În 2017, Bisfenol A, mai vechi decât Bisfenol S, a fost consemnat, de către Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), pe lista substanţelor care prezintă motive deosebite de îngrijorare.

Bisfenol S mai periculos decât Bisfenol A
Bisfenol S mai periculos decât Bisfenol A

Vi s-a întâmplat să cumpăraţi alimente calde în pungi de plastic sau alimente conservate în cutii metalice? Sau să consumaţi apă dintr-o sticlă de plastic care a stat la soare? I-aţi văzut pe copiii dumneavoastră ducând la gură jucării făcute din plastic? Obişnuiţi să consumaţi cafea caldă în pahare din plastic? Aţi avut de făcut un tratament dentar? Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ, ar trebui să acordăm o atenţie sporită unor astfel de împrejurări, pentru că este vorba, în mod major, de starea noastră de sănătate.

De la 1 iunie 2011, în întreaga Uniune Europeană, a fost interzisă utilizarea Bisfenol A la fabricarea biberoanelor, iar în prezent Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) reevaluează riscurile asociate BFA în raport cu sănătatea publică.

În ultimul timp, nenumărate articole publicate în reviste de specialitate atrag atenţia asupra faptului că Bisfenol A şi, mai nou, şi Bisfenol S sunt mai periculoase decât s-a crezut şi decât au prevăzut producătorii, iar riscurile sunt cu atât mai mari cu cât BFA şi BFS sunt utilizate în nenumărate produse cu care intrăm în contact zilnic, de la sticlele cu apă, la telefon, de la jucării, la conserve, de la cosmetice, la echipamente sportive, tuburi farmaceutice din aluminiu, ambalaje pentru creme, unguente etc.

Bisfenol A – de ce este considerat o substanţă nocivă?

Ambalaje cu Bisfenol A si Bisfenol
Ambalaje cu Bisfenol A si Bisfenol

Bisfenol A (BFA) este utilizat, pe scară largă, la fabricarea materialelor plastice – plastic transparent, colorat, uşor, flexibil sau rigid – încă din anii 1960. Însă abia în anii 2000 oamenii de ştiinţă au început să analizeze efectele Bisfenolului A asupra sănătăţii omului şi asupra mediului.

Multe studii au arătat că, fie şi în doze foarte mici, BFA are efecte nocive asupra reproducerii, comportamentului, creierului, glandelor mamare sau metabolismului. Persoanele cele mai vulnerabile sunt copiii, femeile însărcinate sau cele care alăptează, dar orice altă persoană este expusă riscului de îmbolnăvire, dacă se depăşeşte doza zilnică tolerabilă de 2,5 mg, la o greutate corporală de 50 de kilograme, având în vedere că o parte a acestei substanţe se elimină prin urină.

În industria alimentară, BFA ajută – susţin producătorii – la păstrarea gustului alimentelor şi la protejarea acestora împotriva contaminărilor microbiologice. În mai multe ţări europene, însă, Bisfenol A a fost interzis în fabricarea biberoanelor şi a oricăror altor materiale care intră în contact cu alimentele destinate sugarilor şi copiilor mai mici de trei ani. Franţa, Norvegia , Belgia au cerut şi suspendarea producerii, importului, exportului şi introducerii pe piaţă a ambalajelor care conţin BFA.

Bisfenol A si Bisfenol S, Perturbatori endocrini, Sursa: Extreme.tch
Bisfenol A si Bisfenol S, Perturbatori endocrini, Sursa: Extreme.tch

“Environmental Protection Agency” (EPA) defineşte BFA ca “o substanţă chimică exogenă, care atacă funcţiile sistemului endocrin, cauzând efecte adverse”, motiv pentru care Bisfenolul este unul dintre cei mai periculoşi perturbatori endocrini. Acest efect nociv este şi mai puternic în cazul în care recipientele, pungile din plastic sunt încălzite.

Mai mult, BFA creşte riscul pentru cancerul de sân, cancerul de prostată, obezitate, diabet, dermatite, pubertate precoce. Contaminarea cu BFA, în cazul omului, se face prin ingestie, dar şi prin căile respiratorii sau prin piele, substanţa acumulându-se în ţesutul adipos.

Jucarii, sursa de BFA si BFS
Jucarii, sursa de BFA si BFS

Atât timp cât aceste produse, în pofida periculozităţii, există pe piaţă, legislaţia diferă de la ţară la ţară, iar instituţiile care se ocupă cu normele de protecţie alimentară nu au reuşit încă să interzică producătorilor folosirea acestui produs, putem încerca să evităm pe cât posibil produsele/ambalajele cu Bisfenol.

Pentru copii să căutăm produsele pe care există menţiunea “Nu conţine Bisfenol”, să nu bem apă din sticle de plastic care au stat la soare, să optăm pentru vase de porţelan, sticlă sau din alte materiale nepericuloase, să evităm conservele, să nu încălzim alimentele în ambalaje cu BFA (pe care este menţionat Plastic Tip 07).

Bisfenol S mai periculos decât Bisfenol A?

Perturbatori endocrini, Sursa: niehs.nih.gov
Perturbatori endocrini, Sursa: niehs.nih.gov

Deşi şi Bisfenol S, din aceeaşi categorie de substanţe, a fost obţinut şi este cunoscut de peste un secol, când se utiliza în compoziţia cernelurilor, în prezent, BFS a înlocuit, în mare parte Bisfenol A sau e folosit ca alternativă la acesta, dar pare cel puţin la fel de periculos. Mulţi specialişti consideră chiar că este mai nociv decât BFA.

Citește și:  Al doilea creier - inima. O surprinzătoare descoperire despre inteligenţa cuantică a inimii

În afară de materialele plastice care îl conţin, Bisfenol S, după cum arată un studiu din 2017, se află în cantităţi semnificative în hârtia termică, folosită pentru bonurile de la casele de marcat, care se imprimă la o anumită temperatură, precum şi în orice fel de hârtie reciclată. Un experiment recent a pus în evidenţă prezenta Bisfenol S în peste 70% dintre eşantioanele de hârtie menajeră. Bisfenol S pare a fi chiar mai rezistent, mai puţin biodegradabil decât Bisfenol A şi, mai grav, a fost descoperit şi în laptele pentru copii din comerţ.

Anul acesta, în 2019, mai mulţi specialişti din Franţa, Canada, Marea Britanie, membri ai unor asociaţii pentru sănătate şi mediu, au afirmat categoric că Bisfenol S este mai periculos decât BFA, pentru că este prezent într-un număr uriaş de produse, din lumea întreagă. Pericolul se amplifică şi pentru că producătorii “scapă”, în cazul Bisfenol S, de orice interdicţie şi obligativitate de a consemna pe produs cantitatea de BFS, deoarece numai BFA a fost pus în discuţie până acum. Prin urmare, pe toate produsele cu Bisfenol S (utilizat în loc de BFA) este scris “Fără Bisfenol”.

Bisfenol, Sursa: MDPI
Bisfenol, Sursa: MDPI

Într-un articol publicat recent, secretarul general al ASEF (Asociaţia pentru sănătate şi mediu înconjurător, din Franţa) scria: Ciuma a fost înlocuită cu holera. Bisfenol S, mai puţin cunoscut şi mai puţin mediatizat, nu sperie consumatorul şi nu intră în sfera de aplicare a legii. Industriaşii nici nu sunt obligaţi să scrie pe etichete că l-au folosit”.

Pe de altă parte, experimente făcute pe porci, care au sistemul digestiv asemănător cu cel al omului, au arătat că Bisfenol S se acumulează în organism în cantităţi mult mai mari decât BFA şi persistă de trei ori şi jumătate mai mult timp decât BFA. Mai mult, dacă ficatul inactivează aproximativ 80% din cantităţile de BFA ingerate, în cazul Bisfenol S, doar 41 % din cantitate este neutralizată de ficat, iar în sânge concentraţia de BFS, în aceleaşi condiţii măsurate, este de 250 de ori mai mare decât BFA.

Substanţele toxice – pandemia secolului XXI

Plasticul si pandemia toxicitatii
Plasticul si pandemia toxicitatii

În epoca actuală, nevoile crescânde ale unei populaţii tot mai numeroase, la nivel global, preocuparea excesivă pentru marketing, implicit pentru profit, au făcut să treacă în plan secund interesul pentru sănătatea oamenilor. În plus, în fiecare zi, vrând-nevrând, prin obiectele şi produsele pe care le folosim, prin alimentele pe care le consumăm, suntem expuşi unor riscuri enorme, care ne afectează treptat, insesizabil. În lume, în fiecare an, se produc peste trei milioane de tone de Bisfenol A şi, în ultimul timp, o cantitate şi mai mare de Bisfenol S.

Aceste milioane de tone ajung în mediul înconjurător şi în organismul nostru, alterând funcţionalitatea organelor, a sistemului endocrin, a sănătăţii, în general, fiind una dintre principalele cauze ale cancerului, infertilităţii, obezităţii, autismului, ale diminuării coeficientului de inteligenţă, ale hiperactivităţii, ale dezvoltării precoce a copiilor şi adolescenţilor, ale depresiei şi anxietăţii.

Bisfenol S mai periculos decât Bisfenol A, ambalaje cu BFA si BFS
Bisfenol S mai periculos decât Bisfenol A, ambalaje cu BFA si BFS

Glandele endocrine secretă hormoni, care sunt trimişi, prin sistemul sanguin, către organele ţintă, la care aderă prin nişte receptori specifici, reglându-le funcţionalitatea. Pe aceşti receptori se fixează perturbatorii endocrini, imitându-i pe cei autentici si modificând, în rău, comportamentul organului respectiv.

Nu suntem pregătiţi genetic să facem faţă uriaşei agresiuni toxice, care a crescut exponenţial în ultimele decenii. O particularitate a perturbatorilor endocrini este şi aceea că doze foarte mici pot genera disfuncţionalităţi majore şi, mai grav, acestea se pot transmite şi generaţiei următoare.

Este un gest de responsabilitate faţă de noi înşine şi faţă de viaţă să nu tratăm aceste aspecte cu indiferenţă sau cu resemnare, în ideea că oricum suntem înconjuraţi de substanţe toxice, că nu le putem evita. Trebuie să reinvăţăm să ne protejăm sănătatea, resursele vitale şi, în acelaşi timp, să găsim soluţii pentru ceea ce este în contra naturii, a omului, şi pare a deveni pandemia secolului al XXI-lea – agresiunea toxicităţii.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.