Broasca de pamant bruna este o specie de broasca raioasa care traieste in regiunile de campie, in dunele de nisip sau terenurile cultivate din centrul si estul Europei, dar si vestul Asiei. De obicei evita zonele cu sol pietros deoarece ea are un stil de viata de vizuina, isi sapa adapostul in subteran, in solul bine drenat, nisipos si se hraneste cu mici nevertebrate si insecte, mai ales furnici, gandaci si larve de insecte. Fiind o specie nocturna, vaneaza prada pe timp de noapte si are capacitatea de a-si scufunda corpul in pamant in cel mult 2-3 minute.
Cand este in pericol oracaie puternic, iar in scurt timp se ridica pe toate cele patru picioare, tine gura larg deschisa si isi umfla corpul ca un balon spre a parea mai mare. Mai mult decat atat, cand este speriata are capacitatea sa emane prin pielea neteda un miros neplacut ca de usturoi care de multe ori indeparteaza pradatorul. Cei mai mari dusmani naturali ai ei sunt serpii, pasarile de prada, mai ales viperele si bufnitele, aricii, bursucii, dar si pestii rapitori, stiuca si bibanul.
Pe membrele din spate are cate o ,,cazma” cu ajutorul careia sapa in sol. Membrele anterioare sunt putin mai scurte si se termina cu degete lungi si puternice. Capul este mare, botul rotund si turtit, ochii sunt proeminenti si bulbucati, au irisul de culoare inchisa.
Aceasta broasca care traieste intr-un habitat predominant terestru are lungimea corpului de 4-8 cm si coloritul pielii in nuante galbene, maronii si gri care alcatuiesc pete de marimi diferite pe partea dorsala, iar pe laterale apar si cateva pete mici si rosii. Pe partea ventrala coloritul este mai deschis, galbui, albicios. Masculul este mai mic decat femela, are greutatea mai redusa si forma corpului ovala.
In sezonul rece, de toamna si de iarna, broasca de pamant bruna hiberneaza timp de 7 luni in gropi sapate in pamant, in vizuini care au apartinut unor animale rozatoare sau alte adaposturi asemanatoare. Primavara cand se trezesc din amortire, femela si masculul intra in perioada de reproducere.
Masculul oracaie puternic de dimineata pana seara spre a impresiona femela, iar imperecherea dintre ei are loc sub apa. La scurt timp dupa aceea, femela depune timp de 25 de zile un numar foarte mare de oua care variaza intre 1200-2300. Ouale sunt depuse sub forma unor siraguri lungi in apa, pe plantele subacvatice, pe crengile de copaci cazute in apa, pe pietre sau alge marine. Dupa aproximativ o saptamana, are loc eclozarea oualor si astfel apar mormolocii a caror dezvoltare in apa necesita o perioada destul de lunga de timp, care depinde si de conditiile atmosferice, de mediu, mai ales de temperatura apei.
La un moment dat, inainte de a ajunge in stadiul final de metamorfozare, mormolocii pot avea lungimea corpului mai mare decat a femelei adult cu 40%. La inceput mormolocii se comporta ca niste vietuitoare bentonice, apoi spre finalul dezvoltarii pot fi observati in coloana de apa a raurilor. Hrana lor este alcatuita in principal din materii vegetale.
Broasca de pamant bruna este o specie vulnerabila, considerata in pericol de disparitie. Are denumirea stiintifica de Pelobates fuscus, face parte din ordinul Anura, familia Pelobaticae. In salbaticie, speranta de viata la broasca de pamant bruna este de aproximativ 4 ani.
