Broasca mare de lac (Rana ridibunda) este cea mai mare specie de broască din Europa, recunoscută pentru corpul său robust și pielea groasă. Trăiește în habitate acvatice variate, de la iazuri și lacuri până la cursuri mari de apă.
Habitatul și distribuția geografică
Broasca mare de lac (Rana ridibunda) este cea mai mare specie de broaste din Europa, avand lungimea corpului la maturitate de 9-15 cm. Populeaza regiunile cu iazuri, lacuri, balti permanente, cursuri mari de apa. Este intalnita si in Rusia, in Asia Mica si Africa. La noi in tara apare la campie si deal, intotdeauna la altitudini mai mici de 500 m.
Caracteristicile fizice ale broaștei mari de lac
Are corpul robust, acoperit cu piele groasa cu numerosi negi si pliuri longitudinale pe partea dorsala, iar capul este mare comparativ cu dimensiunea corpului. Botul este rotunjit la varf, nu prezinta dinti, ochii sunt proeminenti, pozitionati deasupra capului, apropiati intre ei, cu pupila orizontala si irisul de culoare inchisa, iar in spatele lor pot fi observate timpanele mari acoperite cu membranele protectoare.
Membrele anterioare sunt scurte si subtiri, au cate trei degete si nu prezinta membrane interdigitale. Membrele posterioare sunt mult mai mari si musculoase, au degetele cu membrane interdigitale, iar cel din mijloc este mai lung decat celelalte alaturate lui.
Coloritul pielii poate varia foarte mult: unele sunt verzi (cu numeroase puncte negre), altele sunt de un verde-deschis (cu puncte si dungi cafenii, galbui si negre), pot fi cu pielea verde-maslinie (sau gri-cenusie), in varianta cu spatele cafeniu (cu doar cateva pete negre) sau varianta cu spatele cenusiu (cu o linie dorsala, pe mijloc, galbena-verzuie).
Dieta și comportamentul de vânătoare
Broasca mare de lac este o specie predominant acvatica, ziua sta pe mal, dar sare in apa imediat ce simte si cel mai mic pericol. Hrana sa consta in pesti, melci, soparle, paianjeni, rame, soareci, serpi, libelule, alte specii de broaste, insecte si mici nevertebrate. Este activa in special ziua, cand poate avansa mai mult pe uscat pentru a-si cauta hrana. In lunile reci hiberneaza in apa, stand ingropata in mal.
Reproducerea și ciclul de viață
In perioada de imperechere, din luna martie pana in luna mai, masculii isi cheama femelele oracaind puternic atat ziua, cat si noaptea. Ei au doi saci vocali de culoare gri-deschis, pozitionati extern, la colturile botului si au forma unor mici pliuri de piele. Femela depune pana la 10 000 de oua in mai multe gramezi, in cel mai apropiat iaz, acestea cazand imediat la fundul apei. Dupa eclozarea oualor apar larvele, care au de regula lungimea de 9 cm.
Corpul unei larve este de culoare deschisa fara pete, are un aspect latit, coada depasind cu mult lungimea trupului. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2 ani.
Broasca mare de lac face parte din ordinul Anura, familia Ranidae. Aceasta specie nu este in pericol de disparitie, insa in anumite zone situatia ei este relativ vulnerabila deoarece sunt capturate numeroase exemplare in scop medical sau pentru invatamant biologic.
Importanța ecologică și conservarea speciei
Broasca mare de lac are un rol important în ecosistemele acvatice, contribuind la controlul populațiilor de insecte și alte nevertebrate. Prin consumul de prăzi variate, broasca ajută la menținerea echilibrului ecologic și reduce riscul înmulțirii excesive a dăunătorilor.
Totuși, această specie se confruntă cu amenințări din partea activităților umane, cum ar fi poluarea apei, pierderea habitatului și capturarea excesivă pentru cercetări sau utilizare medicală. Conservarea broaștei mari de lac necesită protejarea habitatelor sale naturale și monitorizarea populațiilor pentru a preveni declinul speciei în zonele vulnerabile.
Video – Broasca mare de lac (Rana ridibunda):
