În continuarea seriei pe care am început-o cu acest articol despre Maramureș, a venit vremea să vă spun despre orașul în care m-am născut și din care am plecat în urmă cu 15 ani, Sighetu’ Marmației, capitala Maramureșului Istoric, mica localitate aflată exact în locul în care se agață harta țării în cui. Un oraș mic în care s-a condensat o istorie grea, aceasta infiltrându-se în cărămizile clădirilor, în colțuri de stradă, în frunzele bătrânilor copaci și-n conștiința oamenilor locului.

Prima atestare istorică a orașului pare să fie menționată undeva prin anul 1326, surse diferite afirmând faptul că numele orașului ar fi ori cuvântul de origine traco – dacică zeget care înseamnă cetate, ori cuvântul maghiar sziget care înseamnă insulă. Având în vedere faptul că orașul Sighet are o formă triunghiulară, fiind înconjurat de apele râurilor Iza, Tisa și Ronișoara, și cea de-a doua ipoteză poate fi valabilă, Sighetul fiind supranumit și Orașul dintre ape.

Accesul către Sighetu Marmației, aflat (și) între dealuri, în Maramureșul Istoric, se poate face pe șoselele D19, dinspre județul Satu Mare, prin pasul Huta, pe D18, dinspre Baia Mare, orașul reședință de județ, prin pasul Gutâi, pe D17C, dinspre Bistrița Năsăud. Cu trenul, se poate ajunge la Sighet pe ruta Cluj Napoca – Dej – Sighet, ultima parte a acestui traseu fiind una extrem de pitorească, calea ferată fiind cu ecartament lat și urmând cursul râului Tisa, acesta fiind tocmai granița cu Ucraina. Cu avionul, puteți vizita Sighetu Marmației aterizând pe Aeroportul Internațional Baia Mare și continuând călătoria cu mașina sau transportul în comun, acesta fiind bine pus la punct și foarte accesibil.

Pășind pe urmele istoriei, într-o plimbare la pas prin Sighetu Marmației, pe care-l puteți traversa de la un capăt la altul în vreo două ore, aveți ocazia să admirați arhitectura veche, un mix de stiluri, romanic, baroc, renascentist sau eclectic al clădirilor, să observați modul de trai al localnicilor și să simțiți influențele culturale ale diferitelor minorități din care e formată populația orașului.

sighet (2)

Primăria orașului Sighet e una dintre clădirile-bijuterie ale locului, aceasta funcționând inițial ca judecătorie, apoi ca spital militar, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, remarcându-se prin stilul renascentist. Vă recomand să nu pierdeți ocazia de-a vizita interiorul acestei clădiri, dacă sunteți într-o excursie în Sighetu Marmației. E cu adevărat impunătoare, somptuoasă și elegantă. O găsiți exact în centrul orașului.

Sinagoga evreiască din Sighetu Marmației, precum și cimitirul evreiesc, sunt astăzi mărturii ale numeroasei comunități evreiești a orașului. Se spune chiar că, înainte de 1940, la Sighet, era cea mai mare comunitate de evrei din toată țara. Istoria terifiantă a comunităților evreiești  o cuprinde și pe cea din Sighet, majoritatea evreilor de aici fiind deportați în lagărele de muncă. Aici s-a născut Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, supraviețuitor, după un an de muncă în lagărul Auschwitz, al Holocaustului. Casa în care s-a născut a fost restaurată și transformată în muzeu – Muzeul artei evreiești și Casa memorială Elie Wiesel, se află pe strada T. Vladimirescu, nr. 1 și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10 – 18.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este, cu siguranță, obiectivul turistic cel mai cunoscut al orașului Sighetu Marmației, dovedind o cruntă și tristă implicare în trecutul comunist al poporului român. Construită în 1897 de către conducerea austro-ungară, a funcționat la început ca închisoare de drept comun, după 1950 fiind trimiși aici înalți demnitari ai statului și oameni ai bisericii, deținuții fiind ținuți în condiții insalubre, supuși la chinuri și terori, hrăniți mizerabil. Ulterior, în 1977, închisoarea a fost preluată de o fabrică de mături, devenind apoi o ruină, până la preluarea ei de către Fundația Academia Civică în 1993 și transformarea în muzeu – memorial. Fosta închisoare comunistă se află în centrul orașului, în imediata apropiere a Primăriei, pe strada pietonală Corneliu Coposu, nr. 4, are un program de vizitare de luni până duminică, de la ora 9:30 la 18:30, prețul unui bilet de intrare fiind de 6 lei pentru o persoană.

Citește și:  Castele din Romania

sighet (5)

sighet (4)

Din punct de vedere religios, concentrate toate în centrul vechi al orașului, o să întâlniți, în Sighetu Marmației, o catedrală ortodoxă, o biserică reformată, una catolică și-o sinagogă evreiască (și pe străzile lăturalnice, presărate biserici și locuri de rugăciune ale altor culte religioase), toate mărturii ale mixului de credințe ale orașului. Conform datelor istorice, inexacte, de altfel, în lipsa unor documente clare, se pare că biserica reformată, construită în stil gotic, e una dintre cele mai vechi clădiri ale orașului, datând de prin secolul al XIV-lea.

Palatul Culturii din Sighetu Marmației e o altă clădire din oraș care merită să vă opriți atenția asupra ei. A fost construită la începutul secolului al XIX-lea, inspirată din cetățile medievale, cu patru turnuri și acoperișuri conice. Clădirea adăpostește, la parter, Biblioteca municipală “Laurențiu Ulici”, loc în care mi-am petrecut majoritatea timpului din anii adolescenței, având, astfel, pentru mine, un farmec aparte. La cele două etaje superioare funcționează acum Casa de Cultură și Școala Populară de Artă.

La Muzeul Satului Maramureșean – cu expunere pavilionară și în aer liber – aveți ocazia să faceți o incursiune în lumea rurală a zonei, acolo se încearcă reconstituirea unui sat maramureșean autentic, de la biserica de lemn a satului, cea mai veche construcție a muzeului către care converg toate celelalte, ridicată din materialele unei vechi biserici din satul maramureșean Oncești, și până la detaliile pitorești ale interioarelor acestor case de lemn. Aflat într-o zonă extrem de frumoasă, pe Dealul Dobăieș, la intrarea în oraș dinspre Baia Mare, Muzeul Satului are acum, în componență, aproximativ 30 de gospodării tradiționale, unele dintre ele fiind mobilate în totalitate cu obiectele originale.

Parcul Grădina Morii e un loc potrivit pentru o plimbare, e frumos amenajat în ultimii ani, cu spații generoase de joacă pentru copii, cu alei străjuite de copaci, cu malul râului Iza, amenajat pentru promenadă, cu podul mobil de lemn stârnind mereu emoții la traversarea lui. Dealul Solovan străjuiește neobosit orașul, oferind diverse și variate trasee turistice, potrivite pentru iubitorii de natură.

Sunt multe și diverse motivele pentru care o vizită în orașul din punctul cel mai nordic al țării e o alegere potrivită. Pentru incursiunea în istorie, pentru obiectivele turistice, pentru izul vieții unei comunități restrânse, pentru festivalurile care au loc acolo. Unul dintre cele mai frumoase e Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă care are loc în fiecare an în zilele de după Crăciun când ansambluri populare, grupuri de oameni îmbrăcați în straie populare, în “draci” sau alte costumații cu specific folcloric, vin din toată țara să defileze pe străzile orașului, să ofere o lecție de tradiții și obiceiuri, să umple de culoare, bucurie și emoție sufletele participanților.

Fiți călători în Maramureș, în continuare, alături de mine! Revin curând cu alte locuri frumoase!

sighet (1)

sighet (3)

sighet (6)

sighet (7)

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.