Dacă în articolul cu numărul trei al seriei Călător în Maramureș, vă povesteam despre un loc frumos, în mijlocul naturii, aproape de Baia Mare, Lacul Albastru, a venit acum vremea să vă spun despre una dintre cele mai cunoscute atracții turistice ale Maramureșului, loc despre care turiștii sosiți din toate părțile lumii rămân uimiți să afle și le e greu să-i deslușească misterul.

Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Cimitirul Vesel (3)Deși sunt locuri înfricoșătoare în directă legătură cu moartea, locuri care stârnesc teamă prin poveștile despre bântuiri sau doar tristețe, din cauza faptului că aduc aminte despre efemeritatea vieții, cimitirele au fost întotdeauna și locuri pe care oamenii, curioși, și-au dorit să le descopere, de multe ori înțelegând lucruri despre cultura și istoria locului. Sunt multe cimitire celebre în întreaga lume, vizitate de mii de turiști în fiecare zi: Cimitirul Pere Lachaise din Franța unde-și au locul de veci multe nume celebre; cimitirul La Recoleta din Argentina unde turiștii merg să viziteze mormântul Evei Peron; cimitirul evreiesc din Cehia, cu mii de pietre funerare triste și îngrămădite. Alături de acestea și încă multe altele, Cimitirul Vesel de la Săpânța figurează în întreaga lume într-un top al celor mai vizitate cimitire.

Însă Cimitirul Vesel de la Săpânța, așa cum o spune și numele, are o unicitate prin care se detașează de toate celelalte și anume această aparentă veselie. Nu-i doar un loc de veci unde se odihnesc morții satului. Pietrele funerare, de fapt, cruci de lemn cu o zonă generoasă pentru epitaf, sunt vopsite în culori stridente, puternice, pe un fundal albastru de Săpânța, foarte viu. Epitafurile conțin picturi extrem de naive, din punct de vedere tehnic, cu scene din viața celui care se odihnește acolo și versuri vesel – ironice despre persoanele respective. Că e vorba despre o soacră (unul dintre cele mai vizitate morminte – cruci din cimitir e cel cu soacră, cum se și prezintă) nu prea iubită de ginere, un om care și-a trăit viața în tovărășia alcoolului sau un primar cu legături amoroase controversate, se regăsesc în versurile epitafurilor obiceiuri și păcate de tot felul ale oamenilor, mai mici sau mai mari, transmise cu o autoironie atât de caracteristică românului. A face haz de necaz e unul dintre lucrurile cele mai firești și cimitirul de la Săpânța e tocmai o dovadă a acestei capacități.

Cimitirul Vesel (8)

Cimitirul Vesel (7)

Cimitirul Vesel (5)Ideea acestui cimitir aparține lui Stan Ioan Pătraș, localnic cioplitor în lemn care, în 1935, a realizat prima cruce cu poveste de viață, cu loc lat pentru epitaf, cu câteva versuri naive, scrise la persoana întâi, în stilul tradițional-arhaic. În timpul vieții sale, Stan Ioan Pătraș, devenit cunoscut tocmai datorită acestui  cimitir, a sculptat aproximativ 700 de cruci, lăsând în urma sa o tradiție și ucenici care să-i ducă munca mai departe. Înainte de moarte, Stan Ioan Pătraș și-a sculptat singur versurile care vorbesc despre viața lui, pe crucea proprie.

Citește și:  Dragobetele românesc – sărbătoarea iubirii!

Culorile folosite la pictarea crucilor din lemn de stejar au o simbolistică puternică, referindu-se la aspecte importante din viața unui om. Verde – simbolul pentru viață, galben – simbolul pentru fertilitate, roșu – însemnând pasiunea, iar negrul – moartea. Nuanța de albastru, culoare de fundal pentru cruci, care predomină întreg cimitirul a căpătat, în timp, denumirea de albastru de Săpânța.

Cimitirul Vesel de la Săpânța este un loc care vorbește despre lumea satului, despre tradiții și obiceiuri, despre creația populară care trece peste timp, conservată aici, într-un mod mai mult aparte, decât straniu. Tradiția populară, combinație între credințele strămoșești dacice, și crezurile religioase vorbesc aici despre moartea privită ca o trecere spre ceva mai bun, fiind un prilej de bucurie, nu de tristețe. Cimitirul Vesel îndulcește prin coloritul crucilor și-al epitafurilor ideea morții, aducând-o mai aproape de acceptarea firească a mersului vieții, însă, din punctul meu de vedere, tristețea morții tot răzbate chiar și printre versurile vesele sculptate pe cruci sau tocmai datorită lor, pentru că se regăsește acolo o resemnată neputință în fața morții, o tristă realitate a vieții care s-a încheiat, o acceptare a acelor lucruri asupra cărora nu avem putere de decizie, cum e momentul morții. Așadar, și coloritul și veselia, sunt la Săpânța doar apanaje ale tristeții.

Unic fiind, Cimitirul Vesel de la Săpânța atrage mii de turiști din întreaga lume, oameni care se plimbă printre mormintele colorate, încercând să prindă ceva din ideea acestui cimitir, să-i pătrundă înțelesul. Poziționat chiar în centrul localității căreia îi poartă numele – Săpânța -, la Cimitirul Vesel se ajunge facil de la Sighetu Marmației, aflat la o distanță de aproximativ 20 km de acesta, pe drumul național DN19 care face legătura între Maramureș și Satu Mare. Aproape de cimitir se află și casa memorială Stan Ioan Pătraș, un mic muzeu de care se ocupă ucenicul inițiatorului cimitirului, Dumitru Pop, acesta fiind cel care sculptează, în prezent, crucile din cimitir. O vizită în Cimitirul Vesel de la Săpânța poate fi făcută pentru o taxă de patru lei, între orele 10 și 18, în fiecare zi.

Vă invit să citiți – sau recitiți – și celelalte articole ale seriei Călător în Maramureș, pentru o incursiune virtuală în aceste locuri frumoase ale țării noastre.

Călător în Maramureș (I) – Maramureș, plai cu oameni faini

Călător în Maramureș (II) – Sighetu’ Marmației

Călător în Maramureș (III) – Lacul Albastru

Cimitirul Vesel (2)

Cimitirul Vesel (10)

Cimitirul Vesel (9)

Cimitirul Vesel (6)

Cimitirul Vesel (4)(credit foto – Diana Cherecheș)

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.