Calendarul cosmic al lui Carl Sagan – un fascinant exerciţiu de imaginaţie

Calendarul cosmic al lui Carl Sagan ilustrează un fascinant exerciţiu de imaginaţie, menit să facă mai uşor de înţeles istoria Universului, misterul “Marelui Început” şi evoluţia umană – dacă întregul Univers ar fi condensat într-un an terestru, fiecare lună, zi și secundă ar reprezenta perioade imense din istoria reală a cosmosului.

Cine a fost Carl Sagan?

Carl Sagan a fost un om de știință american, astronom, astrofizician și un excepțional popularizator al științei. Avea o sete de cunoaștere nemărginită. Era fascinat de Univers şi a fost preocupat constant să găsească răspunsuri la marile întrebări ale existenței – Cum a apărut viața? Suntem singuri în Univers? Care este viitorul umanității?

Deși era un om de știință riguros, nu respingea ipoteze îndrăznețe. A fost un susținător al explorării posibilității existenței vieții extraterestre, dar și un sceptic bine argumentat, cerând şi căutând dovezi solide înainte de a accepta concluzii.

Sagan credea în progresul umanității prin știință și educație. Avea o viziune optimistă despre viitor, dar avertiza asupra pericolelor ignoranței și autosuficienței. A promovat explorarea spațiului ca o cale de supraviețuire și dezvoltare pentru omenire.

Având o personalitate complexă, a combinat curiozitatea intelectuală profundă, cu un talent extraordinar de a comunica idei științifice publicului larg, a reușit să îmbine raționalitatea cu o viziune profund emoționantă despre locul nostru în cosmos.

Una dintre cele mai cunoscute reflecții ale sale este cuprinsă în cartea despre “Pale Blue Dot” (Punctul Albastru Pal), o fotografie a Pământului realizată, în 1990, de Voyager 1, de la cea mai mare distanţă de Terra, aproximativ 6 miliarde de kilometri : “Priviţi acest punct, este casa noastră, suntem noi. Aici locuiesc cei pe care îi iubim, pe care îi cunoaştem […] fiecare sfânt sau păcătos din istoria speciei noastre aici a trăit, pe un fir de praf suspendat pe o rază de soare”.

De altfel, Carl Sagan a fost cel care a avut ideea că NASA să dea comandă către Voyager 1, înainte ca naveta cosmică să părăsească sistemul nostru solar, să facă o ultimă fotografie a Terrei, în vastitatea spaţiului cosmic.

Calendarul cosmic al lui Carl Sagan

“Calendarul cosmic” a fost popularizat de Carl Sagan în cartea sa, “The Dragons of Eden” (“Dragonii Edenului”), care a primit prestigiosul “Premiu Pulitzer”, în care reuneşte aspecte legate de antropologie, biologie evoluţionistă, psihologie, informatică, oferind o perspectivă asupra felului în care a evoluat inteligenţa umană.

Calendarul cosmic a fost ulterior prezentat într-un serial de televiziune, realizat (scris şi prezentat) tot de Carl Sagan – “Cosmos – o călătorie personală” – considerat a fi fost “un moment decisiv pentru televiziunea cu tematică ştiinţifică”.

Calendarul cosmic- prezentare succintă

Aşadar, spune Carl Sagan, dacă întreaga istorie a Universului ar fi redusă la un an terestru şi Big Bang-ul ar corespunde primei secunde din luna ianuarie – cum, în ce succesiune, la ce interval ar fi apărut toate celelalte? Calendarul cosmic este un fel de comprimare a celor 13,8 miliarde de ani ai Universului, într-un an terestru (o lună fiind echivalentă cu un miliard de ani, o zi, cu 30 de milioane de ani, o oră, cu 1,2 milioane de ani, un minut, cu 20 000 de ani, o secundă cu 434 de ani):

• 1 ianuarie, ora 00:00:00 – Big Bang-ul (acum 13,8 miliarde de ani)
• 1 ianuarie, ora 0:30 – primii atomi
• 26 ianuarie – se formează primele galaxii
• 1 martie – se formează galaxia Calea Lactee
• 31 august – se formează Sistemul Solar
• 14 septembrie – formarea Pământului şi a Lunii
• 21 septembrie – apar primele forme de viață pe Pământ (bacterii)
• 9 noiembrie – apar primele celule eucariote
• 5 decembrie – apar primele organisme pluricelulare
• 14 decembrie – explozia cambriană (diversificarea speciilor complexe)
• 20 decembrie – primele forme de viață terestre
• 25 decembrie – apar dinozaurii
• 26 decembrie – apar mamiferele
• 27 decembrie – apar păsările
• 28 decembrie – apar florile
• 30 decembrie – dinozaurii dispar (extincția Cretacic-Paleogen)
• 31 decembrie, ora 14:24 – Hominide
• 31 decembrie, ora 20:00 – cimpanzeii şi oamenii se despart
• 31 decembrie, ora 23:59:46 – apare Homo sapiens
• 31 decembrie, ora 23:59:48 – 23: 59: 59 – întreaga istorie a civilizației umane (scrierea, agricultura, antichitatea clasică) se desfășoară în câteva secunde.
• 31 decembrie, ora 23:59:59 – istoria modernă (ultimii 437,5 ani înainte de prezent – războaie, revoluţii, avioane, Primul și al Doilea Război Mondial, prima aterizare umană pe Lună, computere, zboruri spațiale etc.).

Viitorul în Calendarul Cosmic

Calendarul Cosmic al lui Sagan ne arată cât de recentă este existența noastră în imensitatea timpului universal. Dacă întreaga istorie a civilizației umane se desfășoară în ultimele secunde, atunci nu putem să nu ne întrebăm: “Ce ar urma după miezul nopții al următorului an?”. Carl Sagan nu răspunde la această întrebare, nu ştim ce va urma, dar s-ar putea specula câteva posibilități:

• Expansiunea civilizației umane – Vom supraviețui și vom deveni o specie interplanetară? Poate că viitorul umanității va include colonizarea altor planete, explorarea galaxiilor sau chiar atingerea unui nou nivel de conștiință și evoluție.
• Un “Mare Filtru” care ne oprește – “Marele filtru” este o teorie în astrofizică, in cosmologie, propusă de Robin Hanson, profesor la Oxford University, care spune că ar exista un fenomen, în Univers, care distruge civilizațiile înainte ca acestea să se poată întâlni, acesta fiind motivul pentru care nu s-au putut demonstra, până acum, semne ale unor civilizații extraterestre. Dacă ipoteza “Marelui Filtru” este reală, am putea ajunge la un punct critic, în care ne autodistrugem (schimbări climatice, război nuclear, AI scăpată de sub control etc.).
• O nouă formă de existență – poate că următorul “ an cosmic” (o continuare a calendarului lui Carl Sagan) va fi dominat nu de oameni, ci de inteligența artificială, de conștiința digitală sau de alte forme de viață emergente.
• Contact cu alte civilizații – dacă alte civilizații există și sunt mult mai avansate, poate că vom intra în contact cu ele și viitorul nostru va fi influențat de această întâlnire.
• Un nou Big Bang? – La o scară și mai mare, Universul însuși ar putea avea un viitor incert. Se va extinde la infinit? Se va prăbuși într-un “Big Crunch”? Va deveni complet rece și întunecat (“Big Freeze”)? Sau vom descoperi că face parte dintr-un ciclu cosmic mai mare?

Calendarul lui Carl Sagan – un îndemn la meditaţie

Calendarul lui Carl Sagan transmite un mesaj de responsabilitate pentru omenire – viitorul nu este predeterminat, ci depinde de alegerile noastre. Ne provoacă să ne depășim limitele percepției și să contemplăm infinitul – nu doar ca pe o realitate științifică, ci și ca pe o experiență profundă, aproape spirituală. Într-un fel, ne învață să privim dincolo de granițele imediate ale existenței noastre și să ne asumăm rolul de exploratori ai necunoscutului.

”Pale Blue Dot” (Punctul Albastru Pal), ceea ce este planeta noastră în imensitatea Universului şi faptul că, la scara timpului universal, civilizaţia umană poate fi redusă la câteva secunde, ne reamintește cât de fragilă este planeta noastră și cât de important este să avem grijă de ea și unii de alții.

Universul este inimaginabil de vast, dar asta nu înseamnă că nu putem încerca să-l înțelegem. De fapt, chiar acest exercițiu de imaginație – calendarul cosmic – o formă atipică de a ne gândi la miliarde de galaxii, la posibilitatea altor forme de viață, la viitorul umanității este ceea ce ne definește ca ființe curioase și capabile de descoperire.

Poate că, după următoarea oră 00:00:00, în logica pe care o exprimă calendarul cosmic al lui Carl Sagan, vom trece într-o eră în care omul să trăiască în armonie cu natura, într-o societate fără conflicte majore, bazată pe colaborare și cunoaștere, într-o civilizație interplanetară, explorând spațiul și descoperind noi lumi sau dimpotrivă.

Dacă privim cât de mult a evoluat umanitatea în doar ultima secundă a Calendarului Cosmic, viitorul rămâne deschis și plin de posibilități. Poate chiar în această „secundă cosmică” a existenței noastre, omenirea va descoperi ceva ce nici nu ne putem imagina acum.