Trecusem de vreo câteva ori prin acest oraș în anii de până acum, dar de fiecare dată opririle erau scurte și nu apucasem să văd mare lucru. Până vara aceasta când am reușit să stau o bună perioadă acolo. Inițial, ai putea spune că un oraș de provincie nu te poate surprinde cu prea multe. Dar…

E suficient să te plimbi la apusul soarelui sau chiar în zorii capricioși ai dimineților, pe străduțele lui. Deloc întortocheate, de altfel. Câmpulungul este un oraș care ascunde multe secrete. Și asta pentru că, multe așteaptă încă să fie descoperite sau băgate în seamă de cercetători și turiști, deopotrivă. Este unul dintre puținele orașe din România, dacă nu cumva chiar singurul în care patrimoniul arhitectural s-a păstrat într-o asemenea proporție covârșitoare.

DSC_0627

DSC_0565

DSC_0445

Arhitectura lui tipic musceleană, realizată într-un stil neo-brâncovenesc, se mândrește la orice pas de pe orice uliță cu capodopere demne de penelul pictorilor mari ai acestui popor. Multe dintre clădirile prezente aici sunt realizate după planurile celebrului architect D.I. Berechet, una dintre cele mai impozante construcții de acest fel fiind chiar sediul actualei primării. Însă nu doar prin sedii de instituții este elogiată azi memoria celebrului architect ci și prin construcții civile de o frumusețe impresionantă. Case cu pridvoruri largi, deschise, pline ochi de mușcate pe timpul verii, cu bârne de lemn sculptat și ferestre generoase se ițesc privirii pe străzile orașului. Și, dacă ai răgaz să iei vechea urbe la pas, vei descoperi că nu numai arhitectura este impresionantă, ci și…

DSC_0216

DSC_0223

Crucile votive. Unele dintre ele au chiar câteva sute de ani vechime. Le întâlnești la răspântii, în curțile oamenilor sau ale bisericilor, în mijlocul piațetelor sau chiar încastrate în zidurile anumitor case. Existența lor începe din momentul în care județul orașului (primarul din zilele noastre), împreună cu consilierii vremii, în total 12 pârgari, trebuiau să depună jurământul de învestire în funcție. Drept urmare, mergeau și jurau cu mâna pe cruce că toată munca lor va fi în interesul acestei vechi urbe și a locuitorilor ei. Mai mult, pentru ca pârgarii să nu bată atâta drum până la prima cruce a jurământului, au fost ridicate și altele, aproape de locurile lor de baștină. Și, ca orice om care trecea prin oraș să știe ce privilegii are vechea capitală a Țării Românești, acestea au fost înscrise pe crucile din oraș, pe care le regăsești la tot pasul. S-au păstrat până astăzi o bună parte din ele și, chiar dacă nu au fost restaurate de ceva vreme, poți desluși pe ele caracterele slavone. 39 au fost toate, prima și cea mai veche datând din 21 iunie 1576. Una dintre cele mai importante mărturii medievale este însă crucea jurământului, ridicată în timpul lui Duca Vodă, în anul 1674 și pe care o vei putea admira încastrată într-unul din zidurile casei arhitectului Berechet. Inițial, ea a fost ridicată în fața mănăstirii Negru Vodă. Crucea pârgarilor este, de asemenea, un alt monument de excepție din Câmpulung Muscel. Datează din 1790 și este amplasată chiar în mijlocul pieței orașului.

DSC_0185

Și pentru că tot am amintit de viața spirituală a primei capitale a Țării Românești, trebuie să știi că aici, ca mai peste tot, cuprinsul țărilor române în Epoca Medievală, clerul a jucat un rol important în viața politică și socială a Câmpulungului. Așa se face că, dacă tot ai ajuns în zonă, e musai să vizitezi Bărăția, o biserică catolică ale cărei începuturi se pierd în negura vremii, în jurul anului 1240. Pe lângă importanța covârșitoare pe care o are ansamblul în sine, construcția este renumită pentru faptul că adăpostește lespedea funerară a comitelui Laurencius de Longocampo, cel care a dat ulterior și numele orașului, lespede ce datează din anul 1300. De asemenea, în interiorul bisericii, mai poți admira încă alte trei lespezi de piatră datând din secolul al XVIII-lea.

Arhitectura monumentului este una impresionantă și, pe lângă biserică, în aceeași curte mai poți admira și turnul-clopotniță, construit în 1730 pe locul unui turn mai vechi. Arhitectura lui cuprinde elemente ceramice ornamentale, precum și picturi care au fost suprinse și de celebrul fotograf, Carol Pop de Szathmari în lucrările sale. Ansamblul mai cuprinde și o casă parohială ridicată în secolul al XVII-lea, cu un acoperiș în patru ape. Construcția, cu restaurările pe care le-a suferit de-a lungul vremii, arată exact așa cum a fost realizată pe timpul lui Matei Basarab.

Și pentru că tot ai pornit la răscolit istoria, află că ești doar la o aruncătură de băț de o altă construcție importantă a Câmpulungului, Mănăstirea ortodoxă Negru Vodă, de care se leagă momente importante ale istoriei vechii urbe și întemeietorilor ei, dinastia Basarabilor.  Construită în 1215 de Radu Negru, mănăstirea a fost rezidită mai apoi de Basarab I Întemeietorul și, ulterior, de fiul acestuia, Nicolae Alexandru. După veacuri în care a fost sprijin tuturor ce se rugau în incinta ei, biserica este reconstruită după un cutremur, de către Matei Basarab, în 1625, pentru ca, în 1832, arhiereul Filaret Beldiman să o rezidească pentru a treia oară. Într-un articol viitor, voi povesti pe larg despre acest centru religios, însă până atunci trebuie să știi că el este necropolă domnească, aici dormindu-și somnul veacurilor, fiul lui Basarab I, Nicolae Alexandru. Lespedea mormântului este cea mai veche din țară și, documentul epigrafic cel mai important, scris în piatră în limba slavonă. Mănăstirea este străjuită de un turn-clopotniță amplasat chiar în incinta porții. Și, odată ce ai trecut dincolo de poarta aceea grea de lemn masiv, vei păși într-o lume cu totul aparte, o lume foarte bine delimitată și de realitate și de tumultul orașului. Și, chiar dacă este amplasată în vechea urbe, mănăstirea păstrează aerul acela misterios pe care numai o istorie atât de bine concentrată și condensată ca cea de aici ți-l poate da.

DSC_0704

De ce ai vizita Câmpulungul Muscel? Pentru că aici s-a scris istoria ta ca neam. Aici, a fost redactat primul document în limba română, scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului, datat 1521. O copie în facsimil a acestei scrisori vei putea admira și la Muzeul Municipal din oraș, amplasat nu departe de Bărăție și de  Mănăstirea Negru Vodă.

DSC_0637

Sunt lucruri destul de puțin cunoscute despre acest oraș. Multă lume preferă să viziteze Curtea de Argeș când ajunge în zonă, locul unde a fost mutată capitala Țării Românești de către nepotul lui Basarab I, Vladislav I Vlaicu, dar aici, la Câmpulung Muscel, s-au scris începuturile istoriei Țării Românești. Tot aici, mai târziu, s-au dus lupte crâncene pentru independență și chiar aici munții dimprejur au fost martorii conflictelor armate din cele două războaie mondiale, pentru ca, mai târziu, tot de Câmpulung să fie legate o mulțime de istorii despre rezistența anticomunistă.

DSC_0625

E un loc aparte, cu o încărcătură deosebită, care te copleșește fără să vrei. Și nu-ți ajunge o zi să poți străbate toată această istorie adunată într-un singur oraș. Ar fi multe de povestit despre Câmpulung Muscel. Despre obștea moșnenilor ei, care au ținut prin jurământ, cu dinții de pământurile lor, nevrând nici măcar regelui Carol I să vândă vreo palmă din el, ca să construiască aici castelul Peleș. Despre harta lumii datată 1490, pe care apare Câmpulungul. Despre inelul sigilar al județului Iorga, sau despre mausoleul Mateiaș, ridicat în memoria celor care au căzut pe frontul de aici în timpul Primului Război Mondial, sau despre Topârceanu și greierii lui din grădinile muscelene. Dar dacă ți-aș povesti despre toate acum, ai mai descoperi pas cu pas Câmpulung Muscelul?

NB: Fotografiile aparțin autorului și nu pot fi preluate decât cu acordul scris al acestuia!

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here