Capidava, fost centru fortificat geto-dac şi apoi castru roman, este poziţionat pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Hârşova şi Cernavodă, în satul Capidava din judeţul Constanţa.

Denumirea de „Capidava” se traduce prin „aşezarea de la cotitură” şi este un toponim getic. Castrul roman Capidava a fost construit la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian, şi făcea parte din ansamblul de castre şi fortificaţii ridicate pentru apărarea limes-ului dunărean. Potrivit unor cercetători, Capidava ar fi fost fost construită de un detaşament din Legiunea XI Claudia, adusă de Traian la Durostorum după cucerirea Daciei. În perioada romană, alături de castru s-a dezvoltat o aşezare civilă, situată în nordul cetăţii, care s-a dovedit a fi un adevărat centru urban, cu edificii monumentale şi o bogată arhitectură ornamentală.

Capidava a fost distrusă de goţi în secolul al III-lea, însă a fost refăcută în secolul următor şi a devenit ulterior şi centru episcopal. După retragerea romano-bizantină din Dobrogea, la finalul secolului al VI-lea, fortăreaţa a fost refăcută de bizantini în secolul al X-lea, fiind abandonată definitiv în anul 1036, în urma atacului pecenegilor.

Fortificaţia de la Capidava are forma unui patrulater cu laturile de 105 metri x 127 metri, cu ziduri groase de peste 2 metri şi înalte de 5 – 6 metri, cu 7 turnuri de peste 10 metri, o poartă lată de 2,50 metri care făcea legătura cu restul teritoriului şi o ieşire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde se afla portul.

La Capidava au fost descoperite aproape 50 de monumente epigrafice, dintre care 25 de stele funerare. Restul sunt altare, votive, onorifice sau simple. Cele 15 sculpturi găsite înfăţişează capiteluri, un şarpe, o acvilă, o mână etc. De asemenea, săpăturile au scos la lumină şi numeroase vase, amfore, opaiţe, obiecte de metal, os, sticlă, piatră, pământ şi monede.

capidava.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ