Scriitorul M.Sadoveanu (1880-1961) – întotdeauna a preferat să locuiască mai la margine, niciodată în plin oraş (în dorinţa de a-şi întemeia o gospodărie), astfel a locuit la Fălticeni, la capătul uliţei Rădășenilor şi la Iaşi – în Dealul Copoului.

Casa Memorială Mihail Sadoveanu – Iaşi se află în Dealul Copoului, pe Aleea M. Sadoveanu Nr. 24. Casa (numită şi ,,Vilă cu turnişor pătrat”) a devenit muzeu memorial în noiembrie 1980, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului.

În anul 1918, se mută de la Fălticeni la Iaşi (împreună cu familia) şi cumpără casa din Copou. Această casă a fost construită de Mihail Kogălniceanu (în 1842) cu meşteri italieni (aduşi de la Toscana). Tot în această casă, a locuit şi George Enescu, în timpul refugiului din Primul Război Mondial. În cele din urmă, casa a fost cumpărată de M.Sadoveanu şi fratele său, Vasile Sadoveanu. El se mută cu familia în casa din Copou şi locuieşte aici în perioada 1918-1936. Casa avea un teren (10 ha) cu vie, livadă, curte, teren de volei. În anul 1950, M.Sadoveanu a donat casa Statului Român.

În casa din Copou, scriitorul a petrecut perioada cea mai bogată a vieţii, scriind partea cea mai frumoasă a operei sale. Aici, au fost scrise 35 de cărţi (din cele peste 100 de titluri ale operei sadoveniene), cum sunt: ,,Cocostârcul albastru”, ,,Strada Lăpușneanu”, ,,Venea o moară pe Siret”, ,,Țara de dincolo de negură”, ,,Dumbrava minunată”, ,,Hanu Ancuţei”, ,,Baltagul”, ,,Creanga de aur”, ,,Viaţa lui Ştefan cel Mare”, ,,Fraţii Jderi” etc.

Arhitectura casei este deosebită, curtea, grădina cu arbori, arbuşti şi flori. În curte, se află bustul scriitorului şi un monument ridicat în memoria Valeriei Sadoveanu (a doua soţie a scriitorului) – ambele create de Dan Covataru.

În prima încăpere a casei, se găsesc vitrine şi panouri, documente ale casei din Copou, fotografii de familie, fotocopii din copilăria şi din anii de şcoală ai scriitorului, fotografia învăţătorului său de la Paşcani – Domnul Busuioc (model pentru personajul Domnului Trandafir, din povestirea cu acelaşi nume).

Într-o altă încăpere, se află bustul scriitorului, cu câteva manuscrise. Pe perete, se găsesc tablouri cu portretele părinţilor (Alexandru Sadoveanu şi Profira Ursachi) şi două portrete ale scriitorului (unul la vârsta de 18 ani, realizat de Cornelia Ştirbei şi altul realizat de Radu Daranga). Se găsesc obiecte deosebite (un ceainic din argint, tablouri cu fiii săi şi un tablou cu prima sa soţie Ecaterina Sadoveanu). În două vitrine, sunt expuse obiecte ce au aparţinut scriitorului: pardesiul gri, pălăria cu boruri mari, lavaliera, cizmele. În altă vitrină, un baltag artizanal – câteva ediţii ale romanului ,,Baltagul” (în diferite limbi), pe perete un tablou cu Valeria Sadoveanu (a doua soţie a scriitorului), tablouri cu Sadoveanu în Delta Dunării (împreună cu secretarul sau Constantin Mitru), alta cu scriitorul pe malul lacului Vânători-Neamţ.

În sufrageria casei, un pian negru mare domină celelalte piese de mobilier aflate în încăpere. În următoarea cameră: un alt birou – masa de lucru, o bibliotecă, un portret cu scriitorul (şezând în fotoliu) realizat de Ştefan Constantinescu, un mozaic ce înfăţişează o scenă din ,,Fraţii Jderi” (tablou realizat de Cornelia Ştirbei).

În ultima cameră, se găsesc alte tablouri, cu peisaje (de Ştefan Constantinescu), portrete ale scriitorului (realizate de Corneliu Baba), picturi înfăţişând casele scriitorului de la Fălticeni şi Vânători-Neamţ (realizate de Victor Mihăilescu-Craiu), de asemenea un bust din ipsos (realizat de I.Mateescu).

Scriitorul era pasionat de vânătoare, pescuit şi şah – sunt expuse obiecte de acest fel: o armă de vânătoare primită de la G.Topârceanu, un trofeu de vânătoare, un cocoş de munte etc. Pe o măsuţă, se află o tablă cu piese de şah (el juca şah cu prietenii).

Casa Memorială Mihail Sadoveanu – Vânători-Neamţ este situată pe Dealul Vovidenia, în judeţul Neamţ, la 1 km de Mănăstirea Neamţ.

Scriitorul a îndrăgit mult ţinutul Neamţului, cu mult timp înainte de a avea această casă. El venea, deseori, la Mănăstirea Neamţ şi locuia la călugări. În anul 1950, când a împlinit 70 de ani, scriitorul era în plină glorie literară, i s-a oferit în dar această casă, care în prezent este Casa Memorială Mihail Sadoveanu (din anul 1966, cu spijinul familiei sale şi al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti).

Muzeul este împărţit în două sectoare, primul este destinat expoziţiei – aici se găsesc expuse ilustraţii, texte pe panouri înfăţişând date biografice, aspecte ale vieţii de familie, prieteni de vânătoare şi pescuit, ori de drumeţie. În vitrine, sunt prezentate numeroase fotocopii de pe pagini de manuscrise, documente legate de existenţa ca om şi scriitor. De asemenea, sunt expuse exemplare din ediţiile originale sau diferite alte ediţii ale operelor sale.

Casa cuprinde nouă camere, în ele se află dormitoarele, coridoarele, bucătăria, camera de reculegere a scriitorului – fosta chilie de rugăciune a Mitropolitului Visarian Puiu, cu o icoană valoroasă ce a aparţinut mitropolitului.

Al doilea sector al muzeului este alcătuit din patru camere. Dormitorul are pe un perete portretul mamei scriitorului, Profira Ursache (ţărancă din satul Verseni). Portretul mamei sale – o pictură în ulei este realizată de Cornelia Ştirbei. Un alt portret de pe perete este al tatălui său, avocatul Alexandru Sadoveanu, realizat de Dimitrie Sadoveanu (fiul cel mare al scriitorului). Ambele tablouri au fost donate muzeului de Valeria Mitru Sadoveanu.

În sufragerie, sunt câteva obiecte vestimentare, ce amintesc de pasiunile scriitorului: o haină de vânătoare sau pentru drumeţie, o pălărie de vară cu boruri largi, cizme înalte, altele cauciucate pentru pescuit, ghete din pânză (uşoare), cartuşiere, geantă de vânătoare, diverse unelte de vânătoare şi pescuit.

Tot aici, în sufragerie, sunt şi obiecte de mobilier, rafturi cu cărţi (biblioteca), mobilă veneţiană, scrinul vechi de 100 ani, fotolii, un şah de fildeş, pianul vienez (la care au cântat George Enescu, Maria Tănase, Dinu Lipati, Valentin Gheorghiu şi fiicele sale Despina, Lia şi Tincuța). Pe un perete al sufrageriei, se află alte două picturi în acuarelă ,,Peisaj de Vovidenie” şi ,,Muzeul Mihail Sadovenu”.

O altă sală, găzduieşte opere de artă plastică ale unor pictori de renume: Aurel Băieşu, Steriade, Cornelia Ştirbei, Iulia Hălăucescu etc, ori sculpturi ale artiştilor plastici: Ion Vlasiu, Constantin Baraschi, Milița Pătrașcu.

Biblioteca are multe ediţii româneşti şi străine ale operelor sadoveniene.

M.Sadoveanu debutează ca scriitor în anul 1904, când apar ,,Povestiri:, ,,Crâşma lui Moş Precu”, ,,Dureri înăbuşite” şi romanul ,,Şoimii”. Apoi, urmează alţi ani, alte opere literare de valoare (a scris peste 100 de volume).

Muzeul deţine 1823 de obiecte ce au aparţinut scriitorului (dintre care 36 sunt de patrimoniu naţional, 21 de manuscrise).

Casa Memorială Mihail Sadoveanu – reprezintă o reconstituire a universului de muncă, meditaţie şi odihnă a marelui scriitor, prin multitudinea de obiecte, manuscrise ce au aparţinut acestuia.

În muzeu, prin staţia radio, se aude vocea inconfundabilă a lui M.Sadoveanu, care îţi dă impresia că te afli în vremurile de altădată, alături de marele scriitor.

casa-memoriala-mihail-sadoveanu.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ