Nicolae Iorga s-a născut la 6 iunie 1871, într-o căsuţă de pe strada care azi îi poartă numele, în oraşul Botoşani. Această căsuţă modestă (care timp de cinci ani a fost leagănul copilăriei savantului) este cunoscută ca fiind ,,Casa copilăriei lui N.Iorga”.

După moartea tatălui, starea materială a familiei a devenit precară. Mama, Zulnia Iorga, cu cei doi băieţi, Nicolae şi George, au locuit în mai multe case din oraş.

În perioada 1876-1880, familia Iorga locuieşte în casa Marghioalei Vazdogeasa, actuala Casă memorială Nicolae Iorga, restaurată şi deschisă publicului din 1965.

Casa memorială Nicolae Iorga cuprinde patru încăperi – cu exponate din viaţă şi activitatea marelui savant. În curte, în faţa casei, este bustul creat de O.Han, în 1923. În holul casei, pe perete, se află portretul în medalion al lui N.Iorga. Aici, se găsesc mai multe panouri: cu citate din opera savantului, cu diplomele de Doctor Honoris Causa (primite de marele istoric de la diferite universităţi din lume), fotografii care îl prezintă pe N.Iorga alături de personalităţile vremii, fotografii de familie (cu părinţii, rudele apropiate), documente din anii de şcoală, file de caiete, carnete şcolare, desene, diplome.

În cele patru încăperi, se găsesc piese de mobilier (masa rotundă, etajera, scrinul, lada de zestre a mamei), câteva tablouri: cel al marelui vornic Iordache Drăghici, realizat de Ghica Deleni (străbunicul dinspre mamă al marelui savant), tabloul cronicarului Manolache Drăghici (bunicul) – care a scris ,,Istoria Moldovei pe timp de 500 ani”, carte în limba română cu alfabet chirilic, apărută în 1856 (exemplar ce a aparţinut domnitorului Al.I.Cuza şi provine de la Castelul din Ruginoasa).

Pe masa rotundă, se află un frumos ceas de masă, un vas ornamental care a aparţinut bunicului, Costachi Iorga. Pe etajeră, sunt cărţi de rugăciuni (câteva copiate de Zulnia Iorga) şi ceaşca de cafea.

O altă cameră este cea a copiilor, Nicolae şi George. În partea dreaptă a holului, sunt încăperile cu biblioteca, în ale cărei rafturi sunt adunate peste 700 din cele 1453 opere scrise de N.Iorga şi peste 127.000 articole – din cele mai diferite domenii: istorie, critică literară, proză, teatru, poezie, precum şi reviste conduse sau îndrumate de acesta.

Aici, sunt expuse filele manuscrise din primul curs universitar ţinut de N. Iorga la Universitatea Bucureşti, în 1894, file din poemul dramatic ,,Mihai Viteazul”, file din articolele pentru ,,Neamul Românesc” (1933-1938), câteva scrisori expediate de N.Iorga sau semnate de Zulnia Iorga, cărţi cu dedicaţii primite de savant.

Într-o altă vitrină, se află trusa de birou primită în dar de la comunitatea de români din SUA, în 1930 (când N.Iorga a fost acolo în vizită), insignele purtate de marele istoric la congresele internaţionale de istorie de la Oslo, Roma, Varşovia, Veneţia.

În ultima vitrină, se află plăcuța de înmatriculare a maşinii cu care asasinii săi l-au răpit în după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, certificatul de deces (extras din registrul stării civile pentru morţi pe anul 1940).

Casa memorială Nicolae Iorga – Vălenii de Munte, din Judeţul Prahova, a fost inaugurată la 28 mai 1965.

În această casă, N.Iorga a locuit şi a creat în perioada anilor 1907-1940. Casa veche, atestată documentar din 1833, a fost construită de polcovnicul Panca, în stil românesc caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Bustul lui N.Iorga este situat în fața Mănăstirii Văleni (datează din timpul lui Şerban Cantacuzino, 1680), care a fost renovată în 1809.

În curtea casei, se intră printr-o poartă masivă din lemn negru, cu doi stâlpi de cărămidă laterali, văruiţi în alb. Casa este acoperită de iederă bogată, are o prispă largă şi o intrare laterală. Stâlpii din lemn (cu ornamente, creneluri), sprijină acoperişul casei. În curte, se află, pe un soclu, bustul din bronz realizat de Oscar Han.

La intrare, pe placa de marmură, este scris: ,,Această casă în care au muncit, s-au bucurat şi au suferit Nicolae şi Ecaterina Iorga”. Urmaşii lui N.Iorga au donat această casă în 1963 şi 1978.

Toate exponatele din Casa memorială Nicolae Iorga evocă personalitatea marelui savant, prin numeroase cărţi, manuscrise, obiecte personale, fotografii, mobilier – care au aparţinut familiei lui N.Iorga şi diverse documente. Încăperile au covoare, perdele cu motive populare.

În holul casei, se află o laviţă acoperită cu o scoarţă românească, scaune, mobilier din lemn. Pe perete, se află tabloul lui Al. I. Cuza (dăruit de G.Sion cu dedicaţia ,,Lui N.Iorga, iubire şi admiraţie”), alături de portretul Elenei Cuza ,,Doamna Românilor”.

Pe pereţii din salonul mare, se găsesc tablouri în ulei cu flori roşii, un portret Charles Bemont de Magda Iorga, două tablouri de N.Grigorescu (,,Păstorița cu turmă” şi ,,Flori de măr”). Pe hol, se află biroul cu mapa de piele, o lampă şi portretul Ecaterina Iorga, apoi o bibliotecă plină de volume de cărţi şi manuscrise.

În continuarea casei, în dreapta, un culoar lung face legătura cu clădirea ,,Universităţii populare”. Pe pereţi, printre alte tablouri, se află şi portretul mamei sale, Zulnia (crescută în casa postelnicului Manolachi Drăghici) şi tatăl, Nicu Iorga.

La Casa memorială Nicolae Iorga sunt fotografii, facsimile care prezintă diferite momente de afirmare ale lui N.Iorga, în diverse domenii. Printre altele, se află costumul de Academician (1964) şi telegrama trimisă de M.Sadoveanu cu prilejul aniversării vârstei de 50 de ani (,,Vă urez sănătate deplină pentru înfăptuirea marii opere, pe care țara o aşteaptă de la Dumneavoastră. Să trăiţi ani mulţi fericiţi.” ) – când N. Iorga a primit şi o medalie omagială.

Este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte din Lyon, din Stockholm, al Academiei Internaţionale de Litere şi Ştiinţe din Napole, a lăsat moştenire, peste 1250 de cărţi şi 25.000 articole, a fost un militant desăvârşit în cadrul ,,Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, conferenţiar în ţară şi în lume, organizator de conferinţe internaţionale.

În anul 1940, moare în mod tragic, înainte de a împlini 70 de ani.

Nicolae Iorga, marele cărtuar, a fost ,,un univers intelectual, pe care nu-l cunoaştem încă” (Eugen Simion).

casa-memoriala-nicolae-iorga-din-botosani-judetul-botosani.jpg
ferestre-de-la-casa-memoriala-nicolae-iorga-din-botosani-judetul-botosani.jpg
casa-memoriala-nicolae-iorga-din-botosani-judetul-botosani-monument-istoric.jpg
imagine-cu-casa-memoriala-nicolae-iorga-din-botosani-judetul-botosani.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ