Castelul Apafi (sau Apaffy) este unul dintre simbolurile localităţii Dumbrăveni, aflată la 15 de kilometri de Mediaş, în lunca Târnavei Mari. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1374 şi aici au fost descoperite importante artefacte din epoca fierului, epoca dacică şi cea romană. În secolul al XV-lea, a fost domeniul familiei Apafi, iar două secole mai târziu a fost colonizată de armeni.

Castelul Apafi a fost ridicat în secolul al XVI-lea, stilul dominant fiind cel renascentist. Familia Apafi era una dintre cele mai influente familii din Transilvania, iar Grigore Apafi (sau Apaffy, cum mai este cunoscut numele familiei) a cumpărat, în anul 1552, toate moşiile care existau în această localitate. Acesta era locţiitorul mareşalului de la Marinuzzi şi prefectul judeţului Dobica şi tot el este cel care a construit castelul de aici.

În anul 1562, Castelul Apafi este atacat de secui, care lasă în urma lor urme adânci – au fost necesare lucrări de refacere, iar castelul a fost întărit cu bastioane noi. Treizeci de ani mai târziu, Nicolae Apaffy, care devenise prefectul comitatului Cetatea de Baltă, se mută aici, fapt ce oferă castelului o importanţă deosebită în contextul evenimentelor din acea perioadă. După moartea sa, un alt membru al familiei, Mihai Apaffy, se stabileşte aici după ce devine domnitor, castelul transformându-se, aşadar, în reşedinţă domnească.

În timpul stăpânirii habsburgice, Castelul Apafi şi localitatea Dumbrăveni au fost scutite de eventualele atacuri, pentru că oraşul era unul dintre cele zece oraşe libere regeşti din zona Transilvaniei. Mai mult, castelul a fost vizitat de Împăratul Iosif al II-lea, atunci când acesta a sosit în Ardeal. Nu a fost ocolit nici de liderii revoluţiei maghiare, care au stat în el câteva zile atunci când oraşul a fost cucerit de către generalul Bem Jozsef.

Atunci când Castelul Apafi a fost construit, a fost văzut ca o cetate. Intrarea principală era protejată de un zid care avea în colţuri bastioane şi, în faţă, un șanț cu apă. Celelalte trei ziduri erau înconjurate de un lac care dădea o notă aparte locului. După ce membrii familiei Apafi au murit, castelul a devenit una dintre proprietăţile regale, până când a fost dăruit contelui Bethlen Gabor, acesta vânzând moşia armenilor. În secolul al XVIII-lea, în Dumbrăveni, se stabiliseră nu mai puţin de 3000 de familii de armeni, din care astăzi nu au mai rămas decât în jur de 20.

În ultimii ani, Castelul Apafi a beneficiat de o reabilitare serioasă, mai ales că în anul 2010 a fost deschisă Colecţia Muzeală a Armenilor Transilvăneni. Proiectul de restaurare a fost finanţat de guvernele Islandei, Norvegiei şi Principatului Liechtenstein, iar muzeul a luat naştere din dorinţa acestei comunităţi de a nu face uitată o civilizaţie cu o istorie deosebită. Muzeul se întinde pe trei camere şi un hol destul de mare, care cuprind obiecte donate de armenii din această localitate. Vizitatorii pot vedea aici de la fotografii de familie, până la piese de mobilier şi gravuri religioase.

intrarea-in-castelul-apaffy-colectia-muzeala-a-armenilor-transilvaneni-din-dumbraveni-judetul-sibiu.jpg
scari-din-piatra-de-la-castelul-apaffy-colectia-muzeala-a-armenilor-transilvaneni-din-dumbraveni-judetul-sibiu.jpg
castelul-apaffy-colectia-muzeala-a-armenilor-transilvaneni-din-dumbraveni-judetul-sibiu-monument-istoric.jpg
castelul-apaffy-colectia-muzeala-a-armenilor-transilvaneni-din-dumbraveni-judetul-sibiu.jpg
ferestre-de-la-castelul-apaffy-colectia-muzeala-a-armenilor-transilvaneni-din-dumbraveni-judetul-sibiu.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ