Castelul Kornis din Mănăstirea se găseşte în judeţul Cluj şi este unul dintre cele mai frumoase castele renascentiste ale Transilvaniei. Frumuseţea şi importanța sa au fost recompensate în anul 2004, când Ministerul Culturii şi Cultelor au înscris edificiul pe lista monumentelor istorice.

Din păcate, ca multe alte castele din România, nici acesta nu se găseşte într-o stare foarte bună, iar proiectele de restaurare întârzie să apară. A fost ridicat în perioada 1673 – 1593, proprietar fiind Kristof Kereszturi. Acesta era un nobil maghiar şi era căsătorit cu Ilona Korosi, cei doi având o fată, Katalin. După ce nobilul a murit, văduva sa şi-a căsătorit fata cu un reprezentant al altei familii nobiliare, de origine română, şi anume Kornis Boldijar de Rusca. Famila Kornis era printre puţinele familii de nobili români, care au fost nevoiţi să îşi maghiarizeze numele după ce au fost obligaţi să treacă la catolicism, pentru a-şi păstra averile. Căsătoria celor doi a însemnat începutul istoriei familiei Kornis de Mănăstirea (sau Szentbendek), care a deţinut mare parte din teritoriul de aici.

Castelul Kornis din Mănăstirea este alcătuit din mai multe corpuri, clădirea principală fiind cea care a fost ridicată prima. Kristof Kereszturi a folosit materiale ca lemn şi piatra pentru reşedinţa sa, obiectele din lemn (grizni, scara cu stâlpi sculptaţi şi altele) fiind înlocuite cu materiale mai rezistente. Din vechile obiecte nu mai există decât unul dintre stâlpi, care este expus la Muzeul de Etnografie din oraşul Cluj-Napoca.

Modificările la castel au început să fie făcute odată cu anii 1670, când familia Kornis a preluat proprietatea. Gaspar Kornis a fost cel care a ridicat al doilea etaj de pe latura sudică, iar fiul său, Zsigmond, a renovat edificiul şi l-a şi reparat, pentru că acesta fusese destul de grav afectat de revolta curuţilor. Tot el reface turnul vestic de la intrare, ridică două bastioane în nord şi redecorează clădirea – aduce meşteri să realizeze fresce pe tavane, meşteri care să refacă ancadramentele şi scara ornamentată şi pune noi decoraţiuni, executate din piatră de tuf vulcanic de Dej.

Castelul Kornis din Mănăstirea a început să-şi piardă din strălucire odată cu cel de-Al Doilea Război Mondial, când trupele invadatoare au pătruns în castel şi l-au distrus. Mai mult, naţionalizarea l-a lăsat fără orice obiect de preţ care mai există – comuniştii au furat tot ce au crezut de cuviinţă că este important, iar restul obiectelor au fost incendiate.

Din averea familiei Kornis făcea parte şi o importanţă colecţie de volume (peste 9.000 de cărţi), unele dintre ele fiind rare. Însă toate acestea au fost distruse, iar castelul a fost transformat în şcoală, cămin sau depozit de siloz. De asemenea, deasupra intrării principale şi pe unul din corpurile castelului erau sculptate două icoane ale Maicii Domnului, inspirate de cea de la Mănăstirea Nicula. Legendele spun că Zsigmond a fost atât de impresionat când a auzit că icoana de la Nicula a lăcrimat, încât a ordonat ca aceasta să fie adusă la castel. Însă localnicii s-au revoltat şi în cele din urmă a dus-o înapoi, aducându-şi meşteri să îi sculpteze două copii. Una dintre icoane a fost furată, iar cealaltă este expusă în Muzeul Municipal Dej, pentru a nu avea aceeaşi soartă nefericită ca cealaltă.

Cei care ajung la Castelul Kornis din Mănăstirea sunt impresionaţi de la bun început de turnul de poartă, a cărui intrare este păzită de doi inorogi sculptaţi. Este un lucru pe care nu îl întâlneşti oriunde, însă alegerea acestor animale este simplă – inorogul face parte din blazonul familiei Kornis. Pe vremea când existau încă şansele ca edificul să fie atacat, în faţa intrării exista un pod suspendat, ce se ridica în timpul nopţii. Astăzi, urmele sale sunt şterse aproape în întregime. Cu toate acestea, fântâna octogonală din curte a reuşit să rămână în picioare.

Castelul Kornis nu a mai beneficiat de lucrări de restaurare de foarte mult timp. În anii 1970, a început un astfel de proiect, care trebuia să îl refacă în proporţie de 100%, însă din diverse motive, în special financiare, lucrările au fost abandonate. În anul 2009, urmaşii familiei Kornis au revendicat castelul şi au promis că îl vor restaura şi îl vor reda circuitului turistic. Cu toate acestea, se pare că până acum nu a fost efectuat niciun demers în acest scop.

castelul-kornis-din-manastirea.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ