România, ţară binecuvântată cu un relief bogat, de la câmpie la mare, de la deal la munte, uimeşte nu doar prin bogăţiile ce încântă ochii la lumina soarelui, ci şi prin cele ascunse sub pământ. În măruntaiele munţilor, se ascund peste 12000 de peşteri, frumuseşi carstice către care îşi croiesc drum anual sute, dacă nu mii de turişti pasionaţi de explorare.

Dacă la începutul secolului al XX-lea Emil Racoviţă punea bazele primului club de speologie din lume, începând creionarea universului subteran, azi putem spune cu ceritudine că lumea peşterilor româneşti este deosebită, este diversă. Putem grupa peşterile după mai multe criterii: mărime sau lungimea galeriilor, apărute pe fondul unor gheţari subterani, cu cele mai mari rezervaţii de lilieci, cel mai mare lac subteran, cea mai bună acustică pentru un concert, electrificate, uşor accesibile şi amenajate pentru turişti sau dimpotrivă, încă incomplet explorate.

Dacă ar fi să urmăm un top al peşterilor cele mai ce, aş începe cu cea considerată până acum cea mai mare din ţara noastră, Peştera Vântului. Cu o lungime de 50 km, peştera descoperită în anul 1957 de iginerul Bargameri Bela îşi trage numele de la curenţii puternici care se fac simţiţi încă de la intrare. Labirintul de galerii se intinde sub Munţii Piatra Craiului, la 50 km de Oradea şi doar 2 km de localitatea Suncuis.

Peştera din Pârâul Hodobanei este poate una dintre cele mai misterioase peşteri, deoarece deşi se estimează a avea o lungime de 23 de km, nu se poate spune cu exactitate ce surprize mai ascunde atâta timp cât explorarea ei este foarte dificilă. Dacă este să luăm în calcul că numai intrarea este foarte îngustă, de doar 1 m pe 1 m, şi că peştera coboară pe 8 etaje de galerii subterane, dacă se poate trece de eventualele accese de claustrofobie şi de teama de necunoscut, drumul rămâne deschis exploratorilor curajoşi.

O altă categorie interesantă este cea a peşterilor scufundate sau a scufundărilor speologice, depinde cum priveşti lucrurile. Una dintre peşterile cu potenţial în acest sector este Coiba Mare din Arieşeni, Munţii Apuseni. Ieşirea din peşteră este sub ape şi comunică cu lacul de la Izbucul Tăuzului. Este considerată, alături de peştera Hodobanei, una dintre cele mai dificil de explorat peşteri din ţară, cu peste 200 de metri de galerii scufundate si cercetată până acum de curajoşi speologi scafandri până la 90 de metri adâncime.

Huda lui Papara este, pe drept cuvânt, peştera superlativelor, pentru că aici veţi găsi cea mai mare galerie, cea mai mare cascadă, cea mai mare colonie de lilieci din Europa şi lista poate continua. De asemenea, se speculează că aceasta ar fi peştera lui Zamolxe, din muntele Kodaionon (munţii Trascăului), peştera în care acesta s-a retras pentru patru ani cu scopul, poate, de a le da o lecţie dacilor.

Din categoria nu la fel de periculos, dar spectaculos face parte şi peştera Focul Viu, o minune a naturiii care răsare din mijlocul pădurii. Aceasta adăposteşte destul de aproape de suprafaţă, chiar sub fereastra naturală care se cască în tavanul peşterii, un gheţar natural. La orele amiezii, în zilele cu soare, lumina care ajunge pe gheţar creează un fenomen interesant, astfel încât pare că gheaţa a luat foc, scoţând aburi. Pentru a ajunge aici, va trebui să parcurgeţi un drum de două ore pe jos de la cabana Padiş.

Citește și:  Cum să te bucuri de vacanţe... după ce se termină. 7 idei practice

Pentru că tot vorbeam de varietate şi de recorduri, în munţii Vrancei, la Rezervaţia naturală Meledic se găseşte Peştera Şase Iezi. Aceasta este a doua peşteră în sare, ca lungime, din lume (cu peste 3000 m), locul I ocupându-l o peşteră din Israel. Fiind o peşteră protejată şi explorată mai mult în scop ştiinţific este bine să vă informaţi din timp despre posibilitatea de vizitare.

Dacă însă sunteţi pasionaţi de legendă sau aveţi în vene microbul căutătorilor de comori, Peştera Polovragi din munţii Căpăţânii, pe Cheile Olteţului este locul perfect de explorat. Legenda spune că aici se ascunde comoara dacilor, asta dacă nu vă temeţi şi de blestemul lui Zamolxe care se spune că « păzeşte » locul de cei lacomi. Numele şi-l trage de la o plantă de leac, polovraga, folosită de daci, dispărută astăzi. Peştera se întinde pe 10 kilometri, cu galerie cuprinsă din trei sectoare, din care una electrificată pentru uzul turiştilor.

Mult mai cunoscute sunt însă nume precum Scărişoara, Peştera Urşilor, Ialomicioara sau Peştera Muierii. Acestea sunt peşteri deschise publiclui larg fiind electrificate pe porţiuni mai mari şi amenajate pentru turism. Dacă la Ialomicioara (Bucegi) este recomandat să mergi pentru a experimenta pentru prima oară explorarea unei peşteri, aşa ca să îţi faci încălzirea cu 400 m destinaţi vizitării, porneşti în căutarea ineditului odată ajuns la Scărişoara (Gârda de Jos, Alba). Aici, te întâmpină o privelişte îngheţată la propriu, deoarece sub acest munte de rocă este protejat cel mai mare gheţar subteran din ţară. Puteţi fi martorul a peste 4000 de ani de istorie prinsă în gheaţă, în peştera cu o adâncime de 105 metri. Peştera Urşilor (Chişcău, judeţul Bihor) îşi trage numele de la oasele unor uriaşi, urşi dintr-o specie dispărută ce au trăit pe aceste meleaguri acum 100.000 de ani. Descoperită cu totul întâmplător în urma unor dinamitări la cariera de marmură prin anii ’70, peştera a avut o soartă fericită. Deşi s-a dorit, iniţial, distrugerea ei pentru continuarea exploatării, s-a reuşit salvarea acesteia prin eforturile susţinute ale speologilor. Şi cum fiecare peşteră are povestea ei, peştera Muierii îţi trage numele de la femeile care se adăposteau aici când bărbaţii erau plecaţi la luptă. Printre multe alte atuuri (o lungime de 7 km, osemintele pietrificate ale unor urşi de cavern sau oseminte umane datând de acum peste 30000 de ani), aceasta se poate lăuda cu faptul că este prima peşteră electrificată din ţara noastră.

Nu în ultimul rând, în drum spre Braşov, dacă faceţi un popas să vizitaţi cetatea Râşnov, treceţi şi pe la micuţa peşteră Valea Cetăţii. După un urcuş de câteva minute prin pădure, pe un drum cu pietriş, veţi ajunge plini de speranţă la intrarea în peşteră. Dacă nu vă lăsaţi descurajaţi de preţul biletelor, veţi păși în poate cea mai mică peşteră pe care aţi văzut-o până acum, loc în care se ţin şi concerte de muzică clasică.

Voi ce peşteră din România i-aţi lăuda unui amic străin?

Sursă foto: proalpin.ro

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.