Habitatul variat și distribuția geografică
Cerbul cu coadă albă (Odocoileus virginianus) este unul dintre cele mai adaptabile mamifere din America de Nord, America Centrală și nordul Americii de Sud. Răspândit într-o gamă variată de habitate, de la păduri dense până la preerii și regiuni semi-deșertice, acest cerb se distinge prin obiceiul său de a se hrăni în special pe timp de noapte.
Aceste caracteristici îl ajută să evite prădătorii și să rămână neobservat. În plus, cerbul cu coadă albă are un aspect elegant, fiind cunoscut pentru coarnele distinctive ale masculilor și pentru coada sa albă, folosită pentru comunicarea cu ceilalți membri ai turmei.
Cerbul cu coada alba (Odocoileus virginianus) este raspandit in toata partea de nord a Americii de Sud, in America Centrala, regiunile de sud din Canada, in Venzuela, Guyana si Columbia. Face parte din ordinul Artiodactyla, familia Cervidae si se prezinta sub forma a 30 de subspecii. Se adapteaza la o mare varietate de habitate: in paduri, preerii, poieni, regiuni mlastinoase sau semi-desertice (din Mexic si Arizona).
Caracteristicile fizice și adaptările cerbului cu coadă albă
Exemplarele adulte pot ajunge la lungimea de 1,8-2,4 m, avand coada de 15-30 cm si greutatea de 52-140 kg. Femela este intotdeauna mai mica decat masculul. O mare parte dintre subspeciile care traiesc in partea de sud a arealului au dimensiuni mai mici, cele din Canada au inaltimea umarului de 1,1 m, iar cele din Venezuela au inaltimea umarului de 60 cm si sunt cunoscute sub numele de venado.
Cerbul cu coada alba are corpul alungit, gatul destul de lung, urechile inalte, ochii mari si negri, situati pe partile laterale ale capului.
Comportamentul de hrănire și dieta cerbului cu coadă albă
In fiecare an, pana in luna februarie masculul isi leapada coarnele. In perioada aprilie-mai, coarnele incep sa creasca la loc, fiind protejate de pielea acoperita cu blana ca o catifea. Pana spre toamna, in luna septembrie, intreaga catifea va fi jupuita prin frecarea coarnelor de copaci, osul ramanand curat inainte de rut. De asemenea, la aceasta specie blana naparleste cel putin o data pe an.
Inainte de perioada de imperechere, cerbii cu coada alba se hranesc foarte mult pentru a aduna rezerve de energie si a rezista in timpul alergatului. Femela face unul sau doi pui, in cazuri foarte rare trei sau patru. Perioada de gestatie este foarte lunga, de aproximativ 200 de zile. La inceput, puii de cerb sunt acoperiti cu pete albe, fapt care le asigura un bun camuflaj.
Se hranesc cu fructe de padure, frunze, scoarta de copac, fructe salbatice si muguri. Prefera sa consume mai ales ghinde, pere si mere padurete. Obisnuiesc sa se hraneasca noaptea, dimineata se retrag in locuri linistite in desisul padurii pentru a se odihni.
Cand este in primejdie, cerbul cu coada alba obisnuieste sa isi ridice coada, isi scutura partea de dedesubt care este de culoare alba, astfel el avertizeaza celelalte exemplare din turma sa. Alaturi de oamenii care ii vaneaza foarte mult, aceste specii de cerbi au o multime de dusmani: lupi, coioti, pume si ursi.
Adaptările nocturne ale cerbului cu coadă albă și rolul lor în supraviețuire
Cerbul cu coadă albă se hrănește în special pe timp de noapte, un obicei cunoscut sub numele de comportament crepuscular. Acest obicei îi permite să evite contactul direct cu prădătorii diurni și să exploreze în liniște zonele de pășunat.
În plus, capacitatea sa de a auzi sunete subtile și simțul olfactiv foarte dezvoltat sunt cruciale pentru detectarea pericolelor iminente. Cercetările arată că acest cerb poate mirosi prădătorii de la o distanță de peste 600 de metri, fapt ce îi permite să reacționeze în timp util.
Coada albă are un rol important în comportamentul său de apărare: ridicarea cozii ca semnal vizual atenționează ceilalți membri ai turmei de o posibilă amenințare, oferind întregului grup șansa de a se retrage rapid. Adaptările sale nocturne nu doar că îl fac un prădător eficient, ci și îi sporesc șansele de supraviețuire într-un mediu plin de provocări.
Video – Cerbul cu coada alba (Odocoileus virginianus):
